Dupa Vidra-Poarta Vrancei, in amonte pe Putna ni se arata prima localitate din cele sapte care au apartinut fiilor "Babei" Vrancioaia – Tulnici. Asezare care iese din canoanele monografiei clasice mai intai prin forta evocarii care se afla in pana prozatorului. Scrierile despre traseele transhumantei dau seama si amplitudinea imaginilor rechemate din trecut. Turmele transilvane de oi, de exemplu, in drumul lor spre Delta sau Balta Brailei, se scurgeau pe traseul Lepsa – Tulnici – Barsesti – Valea Sarii – Colacul – Vidra – Focsani. Un alt traseu al lor spre Vidra era pe Valea Narujei, apoi pe Valea Putnei, prin Valea Sarii, Colacu si Vidra. Scriitorul Ion Diaconu, un savant nascut prin partile locului, a luptat pe toate caile sa puna in valoare comoara spirituala a Vrancei prin stiinta plasarii nucleului de coagulare in biografia figurii evocate. Din lucrarile sale se degaja un vadit atasament vrancean, strunit bine de rigoarea stiintifica. si iconografia cu totul exceptionala (prin diversitate, cantitate si valoare documentara) are drept tinta, cel mai adesea, oamenii care au fost, ilustri anonimi care au dat fiinta unui loc binecuvantat de Dumnezeu. Istoria satelor fiilor Vrancioaei nu poate fi despartita de istoria tarii Vrancei si din cea a Moldovei lui stefan cel Mare si Sfant din care face parte integranta. Cand stefan, invins la Cetatea Alba, i-a cerut ajutorul Vrancioaei, aceasta i-a trimis in dar pe toti cei sapte fii ai sai cu ostile lor cu tot.
De ce a trebuit ca stefan sa-i ceara Vrancioaei ajutorul daca Tara Vrancei era sub domnia marelui Domn? Deoarece Tara Vrancei se bucura de o autonomie fata de Cetatea de Scaun a Sucevei, suzeranitate platita cu capatani de sare, miere de albine sau turme de oi. De altfel, Tinutul Vrancei a reintrat oficial intre hotarele Moldovei, cu autonomia amintita, la 10 martie 1482, dupa ce Stefan cel Mare a stabilit granita cu Tara Romaneasca pe raul Milcov, alipind Adjudul si partile dinspre rasarit. Dupa o analiza istorica completa a primei parti a vietii marelui domnitor reiese ca stefan cel Mare si Sfant este legat de tinuturile Vrancei pentru ca, dupa ce au fost omorati parintii sai de catre Petru Aron, a fost incredintat pentru crestere si educatie acelei caste de intelepti tipici epocii medievale: Baba, Preot, Intelept, Solomeon, Ascet. Dupa parerea initiatilor in frunte cu istoricul Ioan Mateescu "aceasta casta era crestina, in care crestinismul timpuriu se impletea foarte bine cu obiceiurile locului, iar lacasurile de inchinare si educatie erau dispuse strategic, dispersat, in muntii considerati sacri". Se poate spune ca nimic din ceea ce este vrancean nu este strain Tulniciului, tot asa cum tot ceea ce este tulnicean poarta pecetea specificului vrancean. Geografia, cadrul natural, descrierea monografica a satelor componente comunei Tulnici, populatia, viata spirituala, asezamintele monahale, institutiile publice, listele celor cazuti la datorie in razboaiele secolului trecut, portretele unor oameni peste numele carora "ar fi nedrept sa se astearna uitarea" – acestea sunt punctele de reper ale monografiei comunei Tulnici.
