In vara anului 2003, in Franta, marile firme de pompe funebre trageau alarma aratand ca in timpul caniculei care lovise tara s-au ingrijit de considerabil mai multe inmormantari decat se asteptau. Cu 14.802 mai multe. Excedentul a fost pus pe seama caniculei, iar presa a intrat intr-o frenezie de speculatii, acuzatii si executii publice de politicieni.
In acelasi august, canicula din vestul Europei (intinsa spre nord, pana in Bavaria) a mai facut victime, cu miile, in Marea Britanie, Spania si Italia. Victime presupuse ale caldurii, pentru ca se pornea de la premiza unei cresteri neasteptate a mortalitatii.
In Ungaria, anul acesta functionarul public responsabil cu Sanatatea Publica a avansat ipoteza ca al doilea val de canicula din 2007 a cauzat circa 500 de decese. El a pornit tot de la raportari partiale de decese, dupa care a extrapolat.
In Romania s-a raportat in aceasta vara un numar relativ mic, de ordinul catorva zeci, de decese cauzate de canicula, ceea ce i-a determinat pe unii observatori sa se indoiasca de veridicitatea cifrelor si de transparenta autoritatilor. Acum cateva zile, cand s-au anuntat datele statistice pe iunie, am aflat ca in acea luna, in care au fost doua saptamani de caldura excesiva, in tara noastra au murit cu 1.960 mai putini oameni decat in mai. Fata de iunie 2006, diferenta, in minus, a fost tot de aproximativ doua mii.
Explicatiile pe care specialistii le dau acestui aparent "paradox romanesc" ar fi o combinatie intre: calirea organismului autohton gratie numeroaselor perioade caniculare din trecut; spiritul nostru de prevedere superior; faptul ca majoritatea varstnicilor locuiesc impreuna cu alte persoane, care cheama medicul si, nu in ultimul rand, faptul ca cei mai expusi dintre noi au parasit aceasta lume cu prilejul altor canicule.
Nu putem decat spera ca s-au identificat chiar toate explicatiile principale ale acestui nou paradox romanesc.
Intre valurile de canicula nr. 2 si nr. 3 din aceasta vara, Institutul National de Statistica a dat publicitatii primele cifre si procentaje comparative privind mortalitatea in iunie, cand Romania a fost lovita, in a doua jumatate a lunii, de primul val de caldura al anului. Numarul deceselor din iunie nu numai ca nu a crescut, dar chiar s-a diminuat – cu circa zece procente – atat fata de luna precedenta, cat si fata de aceeasi perioada a anului trecut. Acest binevenit deficit de decese este de aproape 2000, de unde se poate trage concluzia ca, in tara noastra, spre deosebire de alte tari europene cu infrastructuri de sanatate publica net superioare, canicula, chiar prelungita, nu sporeste mortalitatea.
Desigur, nici nu o reduce. Diferenta de aproximativ zece la suta in minus nu este foarte semnificativa din punct de vedere statistic, pentru ca, din diferite motive, rata mortalitatii variaza, in Romania, relativ mult de la o luna la alta. Daca in Ungaria s-a estimat ca valul de canicula din iulie a omorat cam 500 de persoane (cifra obtinuta prin extrapolare si inca neconfirmata de statisticile oficiale), caldura excesiva de la noi, comparabila si ca valori, si ca durata, nu a dus la un fenomen comparabil in domeniul mortalitatii, in pofida faptului ca atat infrastructura medicala, cat si cea sociala sunt mai dezvoltate in tara vecina.
Exagerari si efecte care se contracareaza
Profesor dr. Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, ne-a atras atentia ca nu exista, in Romania, dubii privind raportarea deceselor. Pe de alta parte, a explicat domnia sa, pot aparea erori in privinta explicarii – si raportarii – decesului, de catre medic, drept consecinta sau nu a caniculei. "Acest lucru se intampla mai ales in mediul rural si in orasele mici, unde se moare acasa, rudele declara medicului cauza pe care o presupun ele, iar medicul poate sa puna pe hartie ceea ce conchide el inclusiv pe baza acelor declaratii".
In ceea ce priveste afirmatia unor reponsabili din Ungaria din domeniul sanatatii publice, profesorul Cinteza crede ca avem de-a face, probabil, cu o exagerare: de exemplu, nu pot fi atribuite direct caldurii acele infarcturi care s-au produs pe timp de canicula, decat daca victima nu a fost precauta si a iesit pe strada fara sa se apere adecvat de soare, sau nu a baut suficiente lichide.
In alta ordine de idei, profesorul Cinteza a mentionat si faptul – medical – ca, uneori, caldura are simultan efecte diametral opuse: "pe de o parte, sangele se ingroasa, devine mai concentrat, ceea ce mareste riscul de tromboza, dar in acelasi timp caldura provoaca dilatarea vaselor de sange, pentru ca organismul sa poata elimina mai multe lichide. Aceste doua efecte ale caldurii se contracareaza una pe cealalta".
Temperaturi-record?
Mai curand record de mediatizare
Sociologul Mircea Kivu ne-a atras atentia ca, pentru tari ca Ungaria sau Franta, "temperaturile caniculare sunt cu totul exceptionale – de exemplu, in Paris, echipamentele de racire a aerului din apartamente sunt cu totul exotice". La noi, observa sociologul roman, "nu au fost temperaturi exceptionale – mai degraba am avut de-a face cu perioade deosebit de lungi de canicula. Daca ne gandim bine, in aceasta vara nu s-a depasit nici un record de temperatura – poate doar cel al mediatizarii caniculei". "Pe de o parte, romanii sunt mai pregatiti sa-si ia masuri de protectie (au avut de-a face cu asemenea fenomene in mai toti anii), pe de alta parte s-ar putea ca organismul nostru sa fie mai bine adaptat conditiilor caniculare."
Similitudini, deosebiri, teorii
Exista numeroase tentative de explicatie, oferite inclusiv de specialisti in managementul sistemului de sanatate sau in sociologie, pentru deosebirea majora intre urmarile caniculei in tari vest-europene si in Romania. In esenta, ele se reduc la urmatoarele argumente:
In vestul continentului, proportia persoanelor foarte in varsta (peste 80 de ani) in populatia generala este mai mare, tocmai gratie sistemului de sanatate superior. Aceasta inseamna, insa, si ca acei oameni sunt mai aproape de moartea "naturala". In Franta, Germania, Italia sau Marea Britanie ar fi existat asadar, in 2003, un segment de populatie extrem de expus la consecintele letale ale caniculei.
In tarile vestice este mai pronuntat si fenomenul social al locuirii independente, de foarte multe ori si solitara, a varstnicilor. La noi, din varii motive, sunt mai putini batrani care traiesc singuri, si in consecinta exista cineva in preajma care sa cheme medicul ori Salvarea.
In Franta, canicula "adevarata", ca aceea din sudul Romaniei, este un fenomen meteorologic cu foarte putine precedente in istoria recenta (de pana la valul de caldura la care ne referim).
Perioadele caniculare fiind mai frecvente in Romania, indeosebi in sudul tarii, romanii nu numai ca s-au calit, dar s-au obisnuit sa ia masurile preventive adecvate.
» Cand este canicula?
Putem vorbi despre "caldura excesiva" atunci cand temperatura aerului se mentine, vreme de saptamani, la un nivel care depaseste cu zece grade media temperaturii maxime obisnuite pentru regiunea respectiva.
Efectele fiziologice ale caniculei sunt agravate de umiditatea atmosferica ("aer lipicios"): un "capac" de presiune atmosferica tine aerul umed aproape de sol.
Cand aerul este excesiv de uscat si de fierbinte, se pot declansa furtuni de nisip, care limiteaza vizibilitatea.
» CANICULA LA ZI
In zilele caniculare de 22 si 23 august, 524 de persoane au cazut in strada, dar nu s-a inregistrat nici un deces. Ministrul Sanatatii a anuntat ca serviciile de urgenta au fost solicitate de 11.158 de persoane pe 23 august, iar a doua zi de 11.583 de persoane.
In prima zi torida, la serviciile de ambulanta au sunat 5.559 de persoane, iar in urmatoarea – 5.659. Din cele 44 de apeluri telverde ale Ministerului Sanatatii, 17 au fost nejustificate.
» 2003 UCIGAS
Franta, august:
Moartea a 14.802 persoane a fost pusa pe seama caniculei (7 zile cu temperaturi de peste 40 grade).
Marea Britanie, 4-13 august:
2.139 de decese "in exces". Temperatura-record absolut in insulele britanice: 38,5 grade.
Italia: O mie de "morti ai caniculei", dupa The Guardian. Alte surse vorbesc despre 3.000.
Spania (date oficiale):
141 morti; s-a atins temperatura de 47 de grade Celsius la Sevilla.
Italia & Spania:
4.200 de morti (estimarea revistei New Scientist).
Germania: 40,4 grade Celsius (in Bavaria); 7.000 de decese peste normal, in toata tara.
MORTALITATE
» RECOLTA MACABRA
* Specialistii considera ca, in intreaga lume, numarul real al deceselor cauzate de caldura excesiva este mult mai mic decat cel raportat oficial. Uneori, autoritatile nu vor sa recunoasca un adevar incomod din motive electoral-politice, dar de cele mai multe ori de vina sunt sistemele de raportare si centralizare a datelor.
* Expertii vorbesc si despre un fenomen pe care il numesc, pe scurt, "efectul de recoltare": este vorba despre situatii in care statistica demonstreaza ca o parte din persoanele moarte din cauza caniculei erau atat de bolnave incat nu mai aveau oricum mult de trait; in cazul unor valuri de caldura, s-a constatat ca in saptamanile urmatoare s-a inregistrat o diminuare semnificativa a ratei mortalitatii.
