data, la mosia sa din Potlogi, actualmente in judetul Dambovita, unde, la leatul 1698, ridicase un minunat palat, daruit lui Constantin, fiul sau cel mare, dupa cum se spune si in pisanie: "Aceste case din temelia lor sunt inaltate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiului sau Constantin Brancoveanul, incepandu-le si sfarsindu-le la leat 7206 (1698) si la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul". Potlogii au fost intaia mosie de care a fost legat Constantin Brancoveanu, inainte de a ajunge domn al Tarii Romanesti. Mosia fusese, in veacul al XVII-lea, a postelnicului Dima si a jupanesei sale Dragna, care construisera aici casa veche, din care se mai pastreaza astazi numai pivnitele in plan patrat, cu patru calote sprijinite pe arce dublouri, descarcate pe un stalp central. Intaia cladire pe care Brancoveanu o inalta pe aceasta mosie este biserica purtand hramul Sfantului Dumitru, zidita in 1693, care va suferi unele prefaceri in 1904.

"Casile Mariei Sale"
De-a lungul vremii, mosia Potlogi s-a tot intins, iar voievodul a delimitat limpede incinta palatului, prin ridicarea unei curti dreptunghiulare, din caramida, ce a primit si alte adaugiri: turnul portii de la intrare, cu camere de garda, si cuhnia domneasca. Palatul, de mari dimensiuni – 32 m lungime si 23 m latime – se afla in centrul acestei incinte, cu fatada principala spre helesteul din fundul curtii. Pe latura aceasta se afla, ca si la Mogosoaia, cel mai frumos element arhitectural: loggia dubla, pe doua niveluri (parter si etaj), de unde se deschide privirii mirifica perspectiva a parcului si lacului. Voievodul isi vizita deseori resedintele preferate, supraveghind lucrarile ce se efectuau la Potlogi ori la Curtea Domneasca din Targoviste. La 24 iulie 1699, domnul pleca de la Bucuresti la Potlogi, "de au vazut casile Mariei Sale ce sa lucra acolo". si, dupa cum scrie cronicarul Radu Greceanu, "de acolo au mersu la Targoviste, sosindu-se la iulie 31 dni. si, dupa venirea Marii Sale la Targoviste, s-au ispravit si foisorul cel boltit din gradina domneasca, care den trecutul an incepuse de sa zidise, iar intr-acest an s-au ispravit si alte podoabe ce l-au infrumusetat, cum sa si vede, ca e foarte ciudat". Dupa zugravirea Bisericii Domnesti de la Targoviste si pardosirea ei cu lespezi de piatra, si tarnosirea Bisericii Sfantului Dumitru, din acelasi oras, Brancoveanu s-a oprit iar la Potlogi, in drum spre Bucuresti, dupa cum scrie acelasi Radu Greceanu: "A doao zi, octombrie 27 dni, s-au radicat Maria Sa cu totul de au purces si au mersu la Potlogi, unde si casile de acolo ispravite gasindu-le de zidit, numai doao zile au zabovit. Deci au purces de au mers la Mogosoaia si de acolo au venit la scaunul Bucurestilor la noiembrie 1 dni, leat 7207 (1699), impreuna cu toata boierimea viindu cinesi la casile lor".

Daruri si suspiciuni boieresti
Dan Nasta, cunoscut actor si regizor, este un boier autentic, inrudit cu vechi familii cu preocupari culturale, printre care cea a lui Udriste Nasturel. Ca un adevarat boier, a daruit din bogata sa colectie de vechi obiecte de arta mai multor asezaminte culturale din Romania, indeosebi Palatului de la Mogosoaia. Voievodul sau preferat este Constantin Brancoveanu, caruia ii atribuie cele mai inalte calitati din istoria noastra medievala. Dupa 15 ani de audiente (!), Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) l-a numit pe Dan Nasta director onorific al Palatului Mogosoaia, iar nobilul om de cultura i-a daruit acestei institutii o colectie de arta, intitulata "Traditie aulica" si care ocupa toata partea superioara a palatului, in 10 sali: 1. Privelisti din Tarile Romane; 2. Scoarte romanesti; 3. Sala Fanariota; 4. Sala Franceza; 5. Sala Italiana; 6. Sala Ortodoxa; 7. Sala Turco-Persana; 8. Sala Hartilor; 9. Sala Transilvana; acestea sunt intregite cu doua sali brancovenesti – Sala Sfatului Domnesc si Cancelaria Domneasca –, toate insumand variate piese de colectie din secolele XVI, XVII, XVIII si XIX: mobilier, scoarte, covoare, tablouri, icoane, gravuri, ceramica, documente, carti si harti.
De curand, Dan Nasta a aflat "cu stupoare ca monumentul istoric Palatul Potlogi, primul si singurul palat brancovenesc autentic in Romania, care poate fi integral restaurat si care este, impreuna cu Palatul Mogosoaia, model de arhitectura civica brancoveneasca, emblematica pentru arhitectura romaneasca, urmeaza sa fie inchiriat de catre o societate comerciala", care, dupa investigatiile noastre, pare a fi "Apa Nova". Oficial, nimeni nu stie nimic despre aceasta inchiriere, dar, cum se spune, nu iese fum fara foc.

Mai merita, oare, sa faci daruri statului?
Dan Nasta avea ganduri mari cu privire la Palatul de la Potlogi: "Ulterior, Palatului Mogosoaia i s-a alaturat Curtea Domneasca de la Potlogi, oferind in perspectiva o alta numeroasa colectie de arta taraneasca si culta, pentru a constitui un nou muzeu al "Traditiei si Modernitatii" in cele opt sali de la piano nobile. In cele sase spatii mari ale palatului urma sa se instaleze intregul mobilier, constituind expunerea temelor de infatisare: 1. Sala "Tinda Raiului"; 2. "Prepeleacul din Gradina"; 3. "Viziunea Cosmica a Taranului Roman"; 4. Paraclis Brancovenesc"; 5. Odaia Boierului de Tara; 6. Odaia Boierului Pasoptist si deopotriva Unionist, de la care incepe epoca moderna a Romaniei.

Dan Nasta rememoreaza, cu nostalgie, reinfiriparea unei vieti culturale la Potlogi: "In 1992, Directia Monumentelor Istorice mi-a propus sa fac o expozitie in Palatul de la Potlogi, nerestaurat complet, de Ziua Portilor Deschise. Am instalat o expozitie "al improviso", la care au participat targovisteni, bucuresteni si sateni. S-au facut o slujba religioasa, un cuvant de prezentare, un poem popular despre Constantin Brancoveanu si s-a oferit o gustare. A fost o zi de sarbatoare populara. In anul urmator, primesc un telefon de la Paris: Dan Haulica, ambasadorul nostru la UNESCO, auzind de expozitia noastra, ma roaga pentru o reluare a ei in vederea unei vizite facute de o delegatie de 14 istorici de arta din Franta. Vizita francezilor a constituit o mare surpriza, un mare entuziasm. Nu se asteptau sa gaseasca in Romania un palat de secol XVII, mobilat cu o colectie de arta! Posed impresiile lor, inscrise in cartea de onoare a expozitiei. Am mai organizat, la Potlogi, o expunere de scoarte romanesti variate, pentru un numeros grup de inalti specialisti in covoare persane, venit din Italia si SUA. Doina Mandru, director general al Centrului Cultural al Palatelor Brancovenesti, a organizat o inedita expozitie de pictura contemporana romaneasca, urmata de un simpozion dedicat obtinerii de sponsorizari pentru palat. Tot la Potlogi, s-a tinut tabara de vara a studentilor de la Academia de Arta Bucuresti, clasa pictorului Horea Pastina.

Curtea Brancoveneasca de la Potlogi a fost afiliata celei de la Mogosoaia, constituind viitorul Centru Cultural Palatele Brancovenesti, avand un director onorific, un director general si un colectiv de 40 de persoane (ghizi, administratie si paza civila). Intr-o urmatoare alternanta guvernamentala, palatele au fost stramutate de la Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti. S-a continuat restaurarea, in mod fericit, cu fonduri de la Primaria Bucuresti. In ultimii ani, s-au realizat ample restaurari: acoperisul de olane, usile si ferestrele, pavimentele, instalatia electrica, caloriferele si cladirea portii de intrare in incinta. In momentul in care urma sa se inceapa restaurarea ultima a palatului, anume cea a peretilor in stucco, dupa care muzeul se putea instala si functiona, MCC arunca o bomba: intenteaza un proces de restituire la Prefectura Judetului Dambovita a Complexului Potlogi. Din cauza nepasarii Consiliului Judetean Dambovita fata de monument, la vremea aceea a plouat in palat, prin acoperisul deteriorat, spaland tencuiala pana la caramida, riscand sa distruga incaperile. Palatul, lasat de izbeliste, a fost devastat pana si de firele electrice smulse din pereti!"

Autoritate de artist si colectionar de arta
Legat profund de cele doua palate, de la Potlogi si Mogosoaia, Dan Nasta a fost lovit si in orgoliu: "Din 1970, cand Ceausescu a interzis orice restaurare, noi am facut multe lucruri frumoase. In tot acest timp, onor Consiliul Judetean Dambovita a disparut! In vreme ce paratul Centru Cultural al Palatelor Brancovenesti a facut concret si verificabil tot ce am povestit inainte, pana si, fapt nesemnalat, a angajat o paza permanenta de patru gardieni, zi si noapte, din fonduri proprii. Culmea e ca, dupa vinovata absenta, cand si-a declinat orice raspundere, unica lor actiune a fost sa ma destituie din functia de director al Complexului Potlogi, in care ma numise ministrul Culturii Andrei Plesu, si sa nu-mi dea nici macar preavizul legal, eu afland de masura luata abia dupa trei luni de la demitere, fara nici o motivatie, desi autoritatea mea de artist si de colectionar de arta e publica, iar Statul Roman m-a distins cu cinci decoratii, ultima fiind Ordinul Meritul Cultural in grad de Mare Ofiter. Halal justitie!".

Ce spun cadorisitii
Reprezentantii Consiliului Judetean Dambovita, cu care am stat de vorba, considera retrocedarea catre judet a Palatului de la Potlogi ca pe un act de dreptate, caci se afla in judetul lor. Nu-si ascund bucuria fata de aceasta achizitie. S-au zbatut in instanta, au obtinut palatul si acum asteapta doar hartia oficiala. Chestie de cateva zile… Se prefac ca nu stiu cine e Dan Nasta, dar, intr-un tarziu, isi amintesc de el. In principiu, nu au nimic impotriva colaborarii cu marele colectionar de arta, dar este evident ca vor ca ei sa aiba painea si cutitul. Este clar ca, deocamdata, nu vor sa dezbata acest subiect, pretextand ca asteapta hartia oficiala. Se arata surprinsi de zvonul cu inchirierea catre "Apa Nova".

Cat il priveste pe primarul din Potlogi, Nicolae Catrina, el este intr-al noualea cer si, in urma retrocedarii catre judetul Dambovita, el vede palatul integrat intr-un circuit turistic international. In treacat fie spus, indiferent de cine apartine, obiectivul ar trebui sa aiba aceeasi soarta. Primarul nu are nimic cu Dan Nasta, e binevenit oricand la Potlogi, dar nu sta in puterea primariei locale sa decida atributiile marelui colectionar de arta. L-am intrebat pe seful mesterilor care lucreaza actualmente acolo in cat timp ar putea termina restaurarea palatului daca i s-ar oferi toti banii deodata. "Doi ani", a raspuns el.
Pe de alta parte, Dan Nasta deplange despartirea celor doua palate brancovenesti: "Criteriul de unificare al celor doua centre – Mogosoaia si Potlogi – este salvator si din punct de vedere economic: reducerea cheltuielilor bugetare cu 100% (garda, ghizi, administratie etc. circa 40-50 de persoane), Centrul Mogosoaia suportand toate aceste cheltuieli, care pot acoperi majoritatea serviciilor de la Potlogi. Aceasta legatura economica pune in evidenta avantajul ca in cele doua centre sa fie solidar impreuna".

Dambovitenii nu au inca un proiect cultural
Doina Mandru, directoare a Centrului Cultural Palatele Brancovenesti, conduce inca, oficial, si Palatul de la Potlogi. Considera ca, in conditiile retrocedarii catre Consiliul Judetean Dambovita, palatul va ramane de izbeliste: "Sunt in fata unei hotarari definitive a Justitiei, deci trebuie s-o execut. L-au castigat, dar n-as putea sa spun cu ce argumente, pentru ca proiectul lor cultural nu e nicaieri publicat si la intrebarile mele ministerul nu a raspuns in acest sens. Ce am reusit noi sa facem la Potlogi, in finantarea Primariei Municipiului Bucuresti, au fost instalatiile termice, sa punem patru paznici din momentul in care am primit palatul in administrare, ceea ce nu facuse nimeni niciodata. I-am intrebat pe cei de la Judetul Dambovita daca au in statul de functii cele patru posturi de paznici. Nu mi-au raspuns in nici un fel. Probabil ca nu au, iar directorul Complexului Muzeal Curtea Domneasca, de la Targoviste, este excedat de tot ceea ce are de restaurat in propria-i curte. Noi incheiem lucrarile, predam palatul de la Potlogi, dar durerea mea mare e sa vad ca nu se asaza acolo un alt proiect cultural, nu vine sa-l completeze pe al nostru. Mogosoaia, dintr-un loc aproape pustiu, in care erau doar cateva expozitii minore, dupa ce a primit donatia, a devenit un muzeu cu o bogata activitate, iar la cele 14-15 expozitii pe an, organizate aici, au inceput sa vina maestri". Sa nu fim, oare, noi, cei de acum, demni de impresionanta mostenire culturala a Brancoveanului?