Incontestabil, ‘Iustin Parvu’ este un nume de brand. O cautare rapida cu Google da aproximativ 34.600 de intrari pentru sintagma ‘Iustin Parvu’. Dar cineva anonim o foloseste acum, nelegitim, in postarea pe acest forum. Pentru ca nu cred ca un ‘Iustin Parvu’ autentic ar fi scris asemenea incongruente fata de adevarul pragmatic definit (ce sa facem, ma situez in paradigma lui Constantin Radulescu-Motru !). Anonimul ce folosea numele de brand ‘Iustin Parvu’ posta in mod expres: ‘Sa nu deformati in stil filorus/filoslav articolul atat de inspirat al dlui Vasileanu!’ Or, aceasta propozitie este considerata in mod automat o ‘judecata de valoare’, ceea ce da curaj contributoarei care semneaza Elena Radulescu sa posteze : ‘va revendicati de la cultura romana dar va contrazice singur atunci cand o subordonati celei slave!’ De unde si pana unde, intreb, Sancta Simplicitas, exclam. In ultima vreme scrierile lui Titus Filipas sunt atacate in mod expres pe Internet de diversi anonimi, inclusiv pe Wikipedia de limba româna ! Iar in postarea anonimului ce semneaza cu numele de brand ‘Iustin Parvu’ - Sambata, 17 Noiembrie 2007 14:32- scrie in mod expres si extrem de rau- voitor la adresa mea (ca sa ma exprim minimalist) ‘Dlui: Titus Filipas - un comentator SF’. Pe acest forum, si pana la acea ora notata, eu nu introdusesem nici un fel de informatii despre mine prezentandu-ma ca un membru activ al fandomului SF românesc. Anonimul ce dovedeste curajul a semna cu numele de brand ‘Iustin Parvu’ nu putea afla aceste date despre mine decat din Dictionarul SF al editurii Nemira, aflat pe Internet la adresa http://www.nemira.ro/dictionar_sf.asp?cautare=&categ=12&pg=5 Or, in acest dictionar eu am fost prezentat in mod expres cu sintagma ‘regretatul Titus Filipas’. Sinistru, nu-i asa? sa te vezi prezentat ca un om mort, si sa-ti fie reamintit acest lucru, pe acest forum RL, de catre un anonim care semneaza ‘Iustin Parvu’. Precizez, este un nume pe care eu il respect. Dar trebuie sa reactionez, cel putin din instinctul natural de conservare, fata de aceia care ma prezinta ca o persoana decedata! Dupa cum trebuie sa reactionez si fata de incultura propagata prea ostensiv. Anonimul care a semnat ‘Iustin Parvu’ a scris in mod expres: ‘In pofida elementelor pretentioase din comentariul dvs, habar n-aveti de ceea ce a fost Rugul Aprins… Dle Filipas, nu mai bateti campii caci e pacat.’ Or, Miscarea Rugul Aprins apartine in mod incontestabil culturii romane, nu a negat nimeni! Poate cineva nega evidenta ? Si, iata, complic suplimentar acum discursul meu cu alte ‘elemente pretentioase de comentariu’ – cum se exprima ‘Iustin Parvu’. Ca vorbitor contemporan de limba româna, eu sint obligat –strict fata de Limba Româna culta, careia ne subordonam cu totii pe forum RL--, sa descriu aceasta miscare culturala Rugul Aprins prin comparatie cu un model fiducial. Mai departe, pentru a facilita lectura, ar fi poate util sa precizez felul in care scriu eu româneste (asa cum m-au invatat bietii mei parinti din judetul Soroca). Ceea am intreprins deja in eseul ‘Scrisul ca reprezentare ontologica’, accesibil pe Internet la adresa http://titusfilipas.wordpress.com/depozitii/scrisul-ca-reprezentare-ontologica/ Citez din eseu: ‘Regulile postmoderne de construire a textelor in stadiul dell’arte faciliteaza si eforturile vernaculare românesti de asimilare a standardelor internationale. Nu este o exagerare sa spunem ca aceste reprezentari ontologice noi in Limba Româna care servesc, incontestabil, bunei functionari a intreprinderilor (organizatiilor) din România, adauga valoare. Este in primul rând o valoare adaugata pentru facilitarea procesului decizional intr-o lume postmoderna. Iar … depozitarele majore de informatie cu semnificatie antropica, societala, umana, aşa-numitele ‘limbaje sacre’, sunt la ora actuala limba engleza si limba franceza. Jucând acelasi rol pe care-l aveau in antichitatea civilizatiei mediteraneene ‘greaca’ si ‘latina’, iar in India Evului Mediu - sanskrita.’ Imi propun sa exprim mai intai ‘elementele pretentioase de comentariu’ in limba engleza. Acestei termeni fiduciali pe care ii propun sunt ‘goal’ si ‘scope’. Termenului englezesc ‘scope’ ii corespunde in limba franceza termenul ‘champ’. Mai departe este clar. Acestuia ii corespunde in limba româna fie câmp, fie câmpie. Deci ‘Iustin Parvu’ ne propune, implicit, sa traducem in limba româna termenul englezesc ‘scope’, in contextul discutiei despre Miscarea Rugul Aprins, prin cuvantul ‘câmpie’. Fie si asa, nu am sa deschid acum o polemica pe tema aceasta minora. Scurt si pozitiv, atunci cand contriibutorul ‘Iustin Parvu’ scria: ‘Dle Filipas, nu mai bateti campii.’, vroia de fapt sa spuna, binevoitor, ca aplic valorile miscarii culturale Rugul Aprins pe o extensie prea larga. Ajungeam chiar pana la Mihai Eminescu (spre convingere, vedeti prima mea postare). Citez numai excerptul : ‘Stim ca Mihai Eminescu arata un deosebit respect (sau poate numai interes intelectual special) fata de gramatica generativa bizantina institutionalizata in textele din Oikumena slavonica…. Mihai Eminescu isi construia un intreg program de lectura a textelor din Oikumena slavonica, program pe care insa nu l-a mai putut implini. … Eu tind sa consider ca Parintele Ioan Kulaghin a putut deveni elementul central al Miscarii Rugul Aprins initiata de Sandu Tudor, numai prin amprenta acestei gramatici institutionalizate bizantine. Spiritul acestui umanism al lui Fotie, Kiril si Metodiu a creat o adevarata Academie cu fond printre carturarii români din grupul Rugul Aprins. Dupa experienta Rugului Aprins, in care un rol l-a jucat si influenta bizantina a lui Ioan Kulaghin, toti acei carturari vor scrie altfel in limba româna. Pot sa fie date multe exemple, sa ne oprim numai la cazul Vasile Voiculescu. Insusi G. Calinescu, extrem de atent la fenomenele literaturii române, aude ca Vasile Voiculescu a inceput sa practice un nou tip de scriitura. Despre care noi putem zice, umili, ca este de o calitate care egaleaza scriitura lui Mihai Eminescu. Cel putin doar in sensul descris vad eu influenta Parintelui Ioan Kulaghin asupra culturii române.’ Sigur, Parintele Ioan Kulaghin nu a fost un carturar rus, un intelectual rus. Dar am spus eu acestea? Parintele Ioan Kulaghin folosea Limba Rusa in varianta ei sacra, prin care transmitea valori inefabile. Aceasta este tot ce am spus, ori am implicat. Vreun alt anonim folosind nick imi va replica, foarte probabil, ca acele valori inefabile nu au fost integrate in miscarea culturala Rugul Aprins. Dar cred ca va exista decenta pe forum de a se inceta cu tentativele de exorcizare in cel mai pur stil Tanacu. Exista, va asigur, multi rauvoitori fata de ortodoxismul românesc. Care urmaresc cu multa atentie aceasta dezbatere. Ei vor considera orice deviatie ulterioara de pe forum ca pe o trasatura inerenta ortodoxismului BOR, aceea de a transforma neaparat oricare dialog inceput sincer in brutala exorcizare!