Home    Abonamente    Publicitate    Contact/Despre noi    Contul tau
Editia nationala
Stirile zilei:
Campanii Rl
FOTO
Suplimente
Editii regionale
Colectiile Rl
Cititi online anunturile din ziarul “Romania libera”:
Imobiliare
Mica Publicitate
Arhiva: MARTURII
Incercarile sfintilor
Titus Filipas: Scaldatul roibului
Miercuri, 21 Noiembrie 2007 11:21

‘Scaldatul roibului’, pictura lui Kuzma Petrov-Vodkin din anul 1912, marcheaza punctul de basculare intre arta bisericeasca de sorginte bizantina si arta moderna. Fie ca ne place, fie ca nu (si mai ales, ca frecventa a raspunsului, Nu!), ‘Scaldatul roibului’ este reper pentru un moment de inflexiune in mersul civilizatiei universale. Il invit pe domnul Iustin Parvu sa priveasca pictura. Poate astfel va reflecta si se va alatura vechiului think tank deschis de Sfintul Ierarh Grigore Bogoslovul la Nova Roma.
« inapoi la articol
Titus Filipas: Sursa fenomenului Tanacu
Sambata, 01 Decembrie 2007 01:35
Sursa fenomenului Tanacu se ascunde in chiar natura discursului pronuntat de Iustin Parvu.
Edward: De ce ne-am procopsit
Marti, 27 Noiembrie 2007 15:22
BUNICA mea DUMNEZEU sa o ierte avea o vorba "UN PROST ARUNCA O PIATRA IN BALTA SI 10 destepzi NU O POT SCOATE".Ce ne facem acum cand sunt atatia in jur.Atazia care pretind ca au inteles, au citit, stiu tot, cand valoare a devenit NON VALOARE. Cand invaza cum sa te manipuleze.Parca suntem in vreame lui SOCRATE. Doar ca adepzi ai maieuticii nu prea sunt. Domnule Titus Filipas castigi ceva din asta? Eu nu te inteleg
Titus Filipas: Patriarhul Daniel la Ravenna
Miercuri, 21 Noiembrie 2007 15:39
‘Pentru Biserica Romei, celelalte Biserici, inclusiv cele ortodoxe, nu pot fi socotite surori, ci fiice. Mai pe româneste: nu poate fi vorba de egalitate intre Roma si... restul lumii ecleziale.‘, spune domnul Dan Ciachir in articolul ‘Papa nu mai este Patriarhul Occidentului’ (http://sfvasile.blogspot.com/2007/05/papa-nu-mai-este-patriarhul.html). Dar papa a renuntat singur, dispretuitor, la acest titlu. Puteti afla detalii in Curierul Atenei Nr 211 31-03-2006 (http://www.imn.gr/curierulatenei/culture/ca189-212/ca208-212/ca211a.htm). Patriarhul BOR (pe nume actual Daniel), atunci cand a fost la Ravenna era obligat, in capacitatea lui de loctiitor al catedrei episcopale din Cezareea Cappadociei, sa ceara lamuriri papei de la Roma asupra acestei grave jigniri aduse Bisericii Ecumenice. Ma abtin, desigur, sa pun eu vreo eticheta asupra acestei atitudini a Patriarhului Daniel la Ravenna. Pot sa observ numai ca sub cârmuirea Patriarhului Daniel, BOR a intrat in profunda criza axiologica.
Titus Filipas: Scaldatul roibului
Miercuri, 21 Noiembrie 2007 11:21
‘Scaldatul roibului’, pictura lui Kuzma Petrov-Vodkin din anul 1912, marcheaza punctul de basculare intre arta bisericeasca de sorginte bizantina si arta moderna. Fie ca ne place, fie ca nu (si mai ales, ca frecventa a raspunsului, Nu!), ‘Scaldatul roibului’ este reper pentru un moment de inflexiune in mersul civilizatiei universale. Il invit pe domnul Iustin Parvu sa priveasca pictura. Poate astfel va reflecta si se va alatura vechiului think tank deschis de Sfintul Ierarh Grigore Bogoslovul la Nova Roma.
Fane: Bai Filipas, chiar nu ti-e greu?
Marti, 20 Noiembrie 2007 23:38
cand te uiti in oglinda, cand esti singur impotriva tuturor pe lumea asta nerecunoscatoare geniilor? In afara de diversele bloguri/siteuri - pe care nu vrea nimeni sa le citeasca, chiar daca mitraliezi cu link-uri pe toate forumurile, in rest, ce mai faci moshule? PS: Nu uita sa-ti iei pastilele!
Titus Filipas: Ortodoxismul românesc in ‘cul de sac’?
Marti, 20 Noiembrie 2007 07:25
Vad ca sunt tolerate pe acest forum diverse postari de ‘exorcizare Tanacu edulcorata’ la adresa postarilor mele. In vreme ce un semnal cultural catre articolul meu ‘Umanism bizantin in Miscarea Rugul Aprins’ publicat in revista electronica Asymetria a fost de doua ori radiat. Cred ca ortodoxismul românesc promovat de noul patriarh Daniel a intrat realmente in ‘cul de sac’. Aveti alte opinii?
Angela I.: Rugaminte pt. Titus si restu' lumii
Marti, 20 Noiembrie 2007 02:23
Fac un apel la semnatarii de pe acest FORUM: nu-i mai dati atentie acestui individ cu numele de Titus Filipas. Este un inchipuit care isi promoveaza "opera" de trei parale, in acelasi mod, in mai multe locuri. Lui Titus: mergi, baiatule, si te mai controleaza, mai citeste, mai silabiseste si tu cativa ani... in deplina tacere, daca se poate. Este multa lume exasperata de tampeniile tale filoruse. Vei tacea, te vom stima! Cu mila, Angela I.
Titus Filipas: Incultura propagata de un nume de brand
Duminica, 18 Noiembrie 2007 19:27
Incontestabil, ‘Iustin Parvu’ este un nume de brand. O cautare rapida cu Google da aproximativ 34.600 de intrari pentru sintagma ‘Iustin Parvu’. Dar cineva anonim o foloseste acum, nelegitim, in postarea pe acest forum. Pentru ca nu cred ca un ‘Iustin Parvu’ autentic ar fi scris asemenea incongruente fata de adevarul pragmatic definit (ce sa facem, ma situez in paradigma lui Constantin Radulescu-Motru !). Anonimul ce folosea numele de brand ‘Iustin Parvu’ posta in mod expres: ‘Sa nu deformati in stil filorus/filoslav articolul atat de inspirat al dlui Vasileanu!’ Or, aceasta propozitie este considerata in mod automat o ‘judecata de valoare’, ceea ce da curaj contributoarei care semneaza Elena Radulescu sa posteze : ‘va revendicati de la cultura romana dar va contrazice singur atunci cand o subordonati celei slave!’ De unde si pana unde, intreb, Sancta Simplicitas, exclam. In ultima vreme scrierile lui Titus Filipas sunt atacate in mod expres pe Internet de diversi anonimi, inclusiv pe Wikipedia de limba româna ! Iar in postarea anonimului ce semneaza cu numele de brand ‘Iustin Parvu’ - Sambata, 17 Noiembrie 2007 14:32- scrie in mod expres si extrem de rau- voitor la adresa mea (ca sa ma exprim minimalist) ‘Dlui: Titus Filipas - un comentator SF’. Pe acest forum, si pana la acea ora notata, eu nu introdusesem nici un fel de informatii despre mine prezentandu-ma ca un membru activ al fandomului SF românesc. Anonimul ce dovedeste curajul a semna cu numele de brand ‘Iustin Parvu’ nu putea afla aceste date despre mine decat din Dictionarul SF al editurii Nemira, aflat pe Internet la adresa http://www.nemira.ro/dictionar_sf.asp?cautare=&categ=12&pg=5 Or, in acest dictionar eu am fost prezentat in mod expres cu sintagma ‘regretatul Titus Filipas’. Sinistru, nu-i asa? sa te vezi prezentat ca un om mort, si sa-ti fie reamintit acest lucru, pe acest forum RL, de catre un anonim care semneaza ‘Iustin Parvu’. Precizez, este un nume pe care eu il respect. Dar trebuie sa reactionez, cel putin din instinctul natural de conservare, fata de aceia care ma prezinta ca o persoana decedata! Dupa cum trebuie sa reactionez si fata de incultura propagata prea ostensiv. Anonimul care a semnat ‘Iustin Parvu’ a scris in mod expres: ‘In pofida elementelor pretentioase din comentariul dvs, habar n-aveti de ceea ce a fost Rugul Aprins… Dle Filipas, nu mai bateti campii caci e pacat.’ Or, Miscarea Rugul Aprins apartine in mod incontestabil culturii romane, nu a negat nimeni! Poate cineva nega evidenta ? Si, iata, complic suplimentar acum discursul meu cu alte ‘elemente pretentioase de comentariu’ – cum se exprima ‘Iustin Parvu’. Ca vorbitor contemporan de limba româna, eu sint obligat –strict fata de Limba Româna culta, careia ne subordonam cu totii pe forum RL--, sa descriu aceasta miscare culturala Rugul Aprins prin comparatie cu un model fiducial. Mai departe, pentru a facilita lectura, ar fi poate util sa precizez felul in care scriu eu româneste (asa cum m-au invatat bietii mei parinti din judetul Soroca). Ceea am intreprins deja in eseul ‘Scrisul ca reprezentare ontologica’, accesibil pe Internet la adresa http://titusfilipas.wordpress.com/depozitii/scrisul-ca-reprezentare-ontologica/ Citez din eseu: ‘Regulile postmoderne de construire a textelor in stadiul dell’arte faciliteaza si eforturile vernaculare românesti de asimilare a standardelor internationale. Nu este o exagerare sa spunem ca aceste reprezentari ontologice noi in Limba Româna care servesc, incontestabil, bunei functionari a intreprinderilor (organizatiilor) din România, adauga valoare. Este in primul rând o valoare adaugata pentru facilitarea procesului decizional intr-o lume postmoderna. Iar … depozitarele majore de informatie cu semnificatie antropica, societala, umana, aşa-numitele ‘limbaje sacre’, sunt la ora actuala limba engleza si limba franceza. Jucând acelasi rol pe care-l aveau in antichitatea civilizatiei mediteraneene ‘greaca’ si ‘latina’, iar in India Evului Mediu - sanskrita.’ Imi propun sa exprim mai intai ‘elementele pretentioase de comentariu’ in limba engleza. Acestei termeni fiduciali pe care ii propun sunt ‘goal’ si ‘scope’. Termenului englezesc ‘scope’ ii corespunde in limba franceza termenul ‘champ’. Mai departe este clar. Acestuia ii corespunde in limba româna fie câmp, fie câmpie. Deci ‘Iustin Parvu’ ne propune, implicit, sa traducem in limba româna termenul englezesc ‘scope’, in contextul discutiei despre Miscarea Rugul Aprins, prin cuvantul ‘câmpie’. Fie si asa, nu am sa deschid acum o polemica pe tema aceasta minora. Scurt si pozitiv, atunci cand contriibutorul ‘Iustin Parvu’ scria: ‘Dle Filipas, nu mai bateti campii.’, vroia de fapt sa spuna, binevoitor, ca aplic valorile miscarii culturale Rugul Aprins pe o extensie prea larga. Ajungeam chiar pana la Mihai Eminescu (spre convingere, vedeti prima mea postare). Citez numai excerptul : ‘Stim ca Mihai Eminescu arata un deosebit respect (sau poate numai interes intelectual special) fata de gramatica generativa bizantina institutionalizata in textele din Oikumena slavonica…. Mihai Eminescu isi construia un intreg program de lectura a textelor din Oikumena slavonica, program pe care insa nu l-a mai putut implini. … Eu tind sa consider ca Parintele Ioan Kulaghin a putut deveni elementul central al Miscarii Rugul Aprins initiata de Sandu Tudor, numai prin amprenta acestei gramatici institutionalizate bizantine. Spiritul acestui umanism al lui Fotie, Kiril si Metodiu a creat o adevarata Academie cu fond printre carturarii români din grupul Rugul Aprins. Dupa experienta Rugului Aprins, in care un rol l-a jucat si influenta bizantina a lui Ioan Kulaghin, toti acei carturari vor scrie altfel in limba româna. Pot sa fie date multe exemple, sa ne oprim numai la cazul Vasile Voiculescu. Insusi G. Calinescu, extrem de atent la fenomenele literaturii române, aude ca Vasile Voiculescu a inceput sa practice un nou tip de scriitura. Despre care noi putem zice, umili, ca este de o calitate care egaleaza scriitura lui Mihai Eminescu. Cel putin doar in sensul descris vad eu influenta Parintelui Ioan Kulaghin asupra culturii române.’ Sigur, Parintele Ioan Kulaghin nu a fost un carturar rus, un intelectual rus. Dar am spus eu acestea? Parintele Ioan Kulaghin folosea Limba Rusa in varianta ei sacra, prin care transmitea valori inefabile. Aceasta este tot ce am spus, ori am implicat. Vreun alt anonim folosind nick imi va replica, foarte probabil, ca acele valori inefabile nu au fost integrate in miscarea culturala Rugul Aprins. Dar cred ca va exista decenta pe forum de a se inceta cu tentativele de exorcizare in cel mai pur stil Tanacu. Exista, va asigur, multi rauvoitori fata de ortodoxismul românesc. Care urmaresc cu multa atentie aceasta dezbatere. Ei vor considera orice deviatie ulterioara de pe forum ca pe o trasatura inerenta ortodoxismului BOR, aceea de a transforma neaparat oricare dialog inceput sincer in brutala exorcizare!
Elena Radulescu: Dlui Titus Filipas: este cazul sa va mai abtineti
Duminica, 18 Noiembrie 2007 12:24
Dle Filipas, interventiile dvs. dovedesc semidoctism si rea-vointa (nu indraznesc sa zic prostie, precum ceilalti care v-au raspuns aici). Am inteles din ceea ce ati scris ca: (1) va revendicati de la cultura romana dar va contrazice singur atunci cand o subordonati celei slave! (2) aveti convingeri ecumenice dar prezentati deformat intalnirea de la Ravenna - in care se vorbeste despre ordinea canonica existenta INAINTE de schisma si nicidecum despre primatul Papei din vremurile actuale. Este cazul, intr-adevar, sa va mai puneti ordine in ganduri si-n felul de-a le exprima. Un intelectual roman - asa cum va pretindeti - nu bate campii, este coerent. Dstra nu sunteti decat unul inchipuit. Mai reflectati, mai cititi, mai abtineti-va.
Titus Filipas: Intoleranta fata de Limba Româna
Duminica, 18 Noiembrie 2007 05:06
Interventia necuviincioasa a domnului Iustin Parvu a reusit sa creeze o atmosfera sumbra, de intoleranta, pe acest forum. Chiar credeti ca Limba Româna va supravietui daca veti indemna indirect spre jignirea laicilor ortodocsi care gândesc româneste, domnule Iustin Parvu? Apoi, functia principala ce se cuvine a fi implinita de patriarhul BOR este aceea de loctiitor al catedrei episcopale din Cezareea Cappadociei. Sfaturile dumneavoastra de ajutor ar trebui sa mearga catre patriarhul Daniel. Le-ati dat? Si cum arata ele ? Ele ma intereseaza foarte mult si pe mine, ca laic român ortodox, si ele, --daca exista--, trebuiesc consemnate in istoria culturii române. Alta intrebare va supara multa lume pe acest forum: Cum influenteaza spiritul Miscarii Rugul Aprins indeplinirea functiei ecumenice de loctiitor al catedrei episcopale din Cezareea Cappadociei, ocupata pe vremuri de Sfântul Ierarh Vasile cel Mare? Miscarea Rugul Aprins a jucat un rol extraordinar de important in cadrul culturii române, zic in continuare acest lucru, carturarii români arestati in anul 1958 (printre care si Edgar Papu) au fost marcati de influenta ei care creste, si eu m-am dezvoltat ca intelectual in siajul ei. Rolul Miscarii Rugul Aprins intr-o teorie culturala româneasca trebuieste in continuare analizat, chiar daca domnul Iustin Parvu pune oprelisti care favorizeaza, incontestabil, mai mult dezvoltarea superstitiilor si a unor fenomene gen Tanacu in ortodoxismul românesc. Cred ca domnul Iustin Parvu realmente nu intelege extensia acestei problematici grave pentru ortodoxismul românesc. Eu sint un laic ortodox român care va continua sa gândeasca la viitor, chiar daca pentru ‘vina’ mea presupusa voi fi acuzat de Iustin Parvu ca sint un ‘comentator SF’. Exista niste drepturi inalienabile ale mele de a gandi in anvergura cea mai larga ca ortodox roman, si domnul Iustin Parvu nu mi le poate lua. Cred in continuare ca patriarhul Daniel trebuie sa isi indeplineasca in vigoare si anvergura functia ecumenica de loctiitor al catedrei episcopale din Cezareea Cappadociei, pe care el cuteaza sa o subordoneze acum primatului episcopului Romei! Acestea sunt probleme foarte grave, domnule Iustin Parvu, asupra lor trebuie sa reflectati adanc, apoi sa va pronuntati public.
Gigi Marga: Lui Filipas
Sambata, 17 Noiembrie 2007 18:07
bai nene, te-au trimis rusii tai de la Soroca sa scrii tampanii pe-aici sau chiar esti prost si inca nu ti-ai dat seama?? mergi rapid si-ti fa un control la psihiatru!
Titus Filipas: ‘Titus Filipas - un comentator SF’
Sambata, 17 Noiembrie 2007 17:08
Tragedia americana, ne zicea subliminal romancierul Theodore Dreiser (1871–1945), se ascunde in proliferarea ciclica a sectelor neoprotestante care nu cred in dogma Sfintei Treimi din secolul IV. In finele peliculei Close Encounters of the Third Kind, Steven Spielberg comite un flagrant act de incultura, fortându- i pe oamenii imbarcati pe un starship construit de Aliens a primi ultima absolvire de la preoti de rit vechi. Dar sacerdotul crestin, --impresionant redat de filmul lui Spielberg--, trebuia sa creada in dogma Sfintei Treimi, Holy Trinity de uzam anglicismul. Aceasta doctrina a cugetarii teologice din biserica orientala a veacului marcat de lucrarea filosofilor cappadocieni Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Sfântul Ierarh Grigore Nazianzus (Bogoslovul) şi Sfântul Grigore de Nyssa este o teorie a inDumnezeirii, adica a Spiritului, Omului si Creatiei, o teorie ce exclude posibilitatea existentei unor ETI, a unor extra - terestri inteligenti (Extra Terrestrial Intelligences). Vedem incorporat acelasi Spirit ce exclude din lume personajele de fictiune Aliens, --nu doar ca probabilitate, dar mai ales ca plauzibilitate si posibilitate!--, intr-un principiu formulat in secolul XX de fizicianul experimentator si teoretician Enrico Fermi (1901-1954), un om de stiinta de confesiune catolica, educat in respectul pentru messa tridentina - liturghia bazata pe Vulgata calugarului scit Ieronim din Romania Orientală.
Titus Filipas: A doua fraza
Sambata, 17 Noiembrie 2007 15:33
Stimate domnule Iustin Parvu, ati citit ECHILIBRUL INTRE ANTITEZE de Ioan Eliade Radulescu? Este o lectura absolut necesara pentru carturarul român, stiu aceasta de la domnul Predica Petre, regretatul meu profesor de Limba Româna de la liceul Fratii Buzesti din Craiova. Astfel incât dupa fraza scrisa pentru ‘demontarea’ (sic!) discursului meu : ‘Ioan Kulaghin nu era nicidecum un om cu scoala ci un duhovnic’, este nevoie de un raspuns antitetic. El vine de la cineva care stie ‘ce a fost Rugul Aprins’ : ‘Avea ca talmaci din rusa in româna pe un tânar basarabean, Leonte, care cunostea bine si româna si rusa, si cu ajutorul lui intelegeam bine cele ce ne spunea parintele Ioan.’. (http://www.stnicholaschurch.net/prvasile/prsofian.htm). Deci este vorba despre Limba Româna si Limba Rusa, sper ca acum ati inteles natura discursului meu, domnule Iustin Parvu ? Sa adaug, era vorba in precedenta mea interventie, despre gramatica generativa institutionalizata, incorporata in Limba Rusa, si despre gramatica generativa spontana, ‘salbatica’, incorporata in Limba Româna. Eu in familia mea de razesi din judetul Soroca am invatat sa vorbesc româneste cuviincios, domnule Iustin Parvu. Daca dumneavoastra ati ales calea jignirilor, este problema pe care nu pot sa o rezolv.
Iustin Parvu: Dlui: Titus Filipas - un comentator SF
Sambata, 17 Noiembrie 2007 14:32
In pofida elementelor pretentioase din comentariul dvs, habar n-aveti de ceea ce a fost Rugul Aprins! De aceea va rog sa nu deformati in stil filorus/filoslav articolul atat de inspirat al dlui Vasileanu! - autorul unor studii de mare profunzime despre Miscarea Rugul Aprins de la Mrea Antim. Intreg discursul dvs. poate fi demontat printr-o singura fraza: Ioan Kulaghin nu era nicidecum un om cu scoala ci un duhovnic iar rolul sau central in Rugul Aprins provine de la "binecuvantarea" pe care a dat-o catorva dintre actorii importanti de acolo (vezi cartea "Timpul Rugului Aprins" scrisa de Andrei Scrima) . Dle Filipas, nu mai bateti campii caci e pacat. In alta ordine de idei: felicitari dlui Marius Vasileanu - ca de obicei, un articol foarte bun!
Titus Filipas: ‘Elementul central al Miscarii Rugul Aprins’
Sambata, 17 Noiembrie 2007 08:58
Observatia domnului Marius Vasileanu: ‘In cei cativa ani cat a fost posibil Pr. Ioan Kulaghin a devenit elementul central al Miscarii Rugul Aprins initiata de Sandu Tudor.’, mi se pare a fi un gand extraordinar care ne permite legarea unor date aparent disparate din cultura româna. Stim ca Mihai Eminescu arata un deosebit respect (sau poate numai interes intelectual special) fata de gramatica generativa bizantina institutionalizata in textele din Oikumena slavonica. Aceasta gramatica va fi si nucleul de autentificare pentru ideologia panslavista din secolul XIX, ce apare practic in acelasi timp cu ideologia sionista. Mihai Eminescu isi construia un intreg program de lectura a textelor din Oikumena slavonica, program pe care insa nu l-a mai putut implini. Sa nu uitam ca ‘limbajul slavonic’, stralucita victorie a ‚gramaticii generative’, a fost la origine un limbaj artificial, creat prin initiativa patriarhului Photius care ii va antrena ulterior pe fratii Kiril si Metodiu la intreprinderea Reformei Cirilice. Aceasta gramatica generativa propagata prin Reforma Cirilica printre triburile slave dezbinate le va unifica intr-o foarte mare masura, in detrimentul masei de protoromâni sau de români novaci. Numai gramatica generativa a Reformei Cirilice va injecta cimentul stabilitatii in bariera slava din jurul României, rupând mare parte a peninsulei balcanice din masa de neo-latinitate creata prin ‘socii’-alizarea populatiilor locale non-eline de sorginte antica. Multe câstiguri de civilizatie din Romania Orientala (secolele IV, V, VI) se pierd atunci. Astfel, cu toate ca proveneau ei insisi dintr- o veche populatie balcanica ‘socii’-alizata, liderii Asanesti ai celui de al doilea Tarat bulgar, sertizati in montura elitei militare bulgare de extraordinara cruzime, dadusera ordin sa se taie limba popilor care tineau slujba in limba româna. Popii români refuzau sa citeasca slavoneste, mimau numai, de unde a aparut si expresia ‘boscorodeala popilor’. Trebuie sa mai intelegem ca si acum este necesara construirea unei punti culturale pâna la Rusii. Istoria vrea o reconcilire echilibrata. Nicolae Titulescu a cautat -o. Dar nu trebuie sa facem greseala lui de a coborî garda. Uitând ca in Rusii se ascund predatorii care se cred ‘poporul ales’ in traditia vetero-testamentara. In surfing pe discurs, reamintind ca trecea un an pâna când papa Inocentiu al III-lea, dupa ce preluase puterea ecleziastica suprema in catolicism, ordona dupa prioritati documentele cancelariei papale. In decembrie 1199, el dicta scrisoarea pentru ‘nobilul barbat Ioannitsa’, fratele cel mic al vlahilor Petru si Asan. Continutul scrisorii arata ca se adreseaza unui latin oriental, nu unui bulgar. Este posibil ca prima scrisoare, accentuând un arbore genealogic roman, sa fi fost trimisa la Roma de Petru si Asan, care nu se simteau cu nici un deget bulgari. In scrisoarea lui Ionita, acesta se intituleaza singur: 'Caloiohannes Imperator Bulgarorum et Blachorum.' Dar Caloianul descântecelor noastre nu este acest Caloiohannes. Exista un detaliu relevant. Textul era traducerea unei epistole grecesti, care la rându-i translata textul initial in slavona, limbaj artificial inventat de primul umanism bizantin. In toate scrisorile, Ionita accentueaza inrudirea sa cu vechii tari bulgari, cu Simeon si Samoila. Nu este mai putin adevarat ca Ionita introduce si o informatie despre vechea arhiepiscopie pentru latinii orientali: ‘Deus qui reduxit nos ad memoriam sanguinis et patrie nostre a qua Descendimus’ dar certamente pasajul acesta fusese initial redactat in slavona. Inocentiu al III–lea, care a fost cel mai puternic dintre suveranii pontifi, in sensul puterii lumesti absolutiste, comite marea greseala de a cere doar reinfiintarea arhiepiscopiei latinilor orientali, fara sa contracareze maiastra lucrare gramaticeasca a lui Fotie, Kiril si Metodiu, o lucrare gramaticeasca pentru limbile slave care a creat nucleul logic cel mai dur pentru panslavism. Sa fie limpede, tarii (Imperatorii, secretarii generali, presedintii) Rusiei, cei vechi si cei noi (din secolul XXI) nu erau si nu sunt puternici doar prin forta armata, cât si prin sinergia argumentului logic : in aceasta zona unde vor sa conduca, prima gramatica de vernaculara a fost gramatica romanilor Kiril si Metodiu pentru slavona, o limba creata artificial, carturareste, la fel ca sanskrita, si tocmai din aceste motive un limbaj extraordinar de puternic. Pentru noi, românii de azi, Bizantul are semnificatie negativa doar pentru faptul ca, prin gramatica generativa cirilica institutionalizata si sprijinita, Doamne! pe atâta amar de cultura elina, o alfabetizare extrem de rapida in Oikumena slavonica pe care a creat-o in tinuturile noi de la nordul imperiului roman de rasarit a invins gramatica generativa salbatica si spontana, --trasaturi proprii actului inteligent genuin--, primitiva in sensul sincretic, propagata de românii novaci prin brazda plugului mare ce defrisa noi pamînturi in nord si in rasarit de ceea numim acum România. Eu tind sa consider ca Parintele Ioan Kulaghin a putut deveni elementul central al Miscarii Rugul Aprins initiata de Sandu Tudor, numai prin amprenta acestei gramatici institutionalizate bizantine. Spiritul acestui umanism al lui Fotie, Kiril si Metodiu a creat o adevarata Academie cu fond printre carturarii români din grupul Rugul Aprins. Dupa experienta Rugului Aprins, in care un rol l-a jucat si influenta bizantina a lui Ioan Kulaghin, toti acei carturari vor scrie altfel in limba româna. Pot sa fie date multe exemple, sa ne oprim numai la cazul Vasile Voiculescu. Insusi G. Calinescu, extrem de atent la fenomenele literaturii române, aude ca Vasile Voiculescu a inceput sa practice un nou tip de scriitura. Despre care noi putem zice, umili, ca este de o calitate care egaleaza scriitura lui Mihai Eminescu. Cel putin doar in sensul descris vad eu influenta Parintelui Ioan Kulaghin asupra culturii române.
Fane: Nu a venit timpul
Vineri, 16 Noiembrie 2007 23:27
Inca nu a venit timpul pentru astfel de limpeziri. Important este sa cunostem tot ceea ce s-a intamplat si cu bune si cu rele...
Elena Farcas: BOR este complexata
Vineri, 16 Noiembrie 2007 19:15
BOR este complexata in fata celor care nu au cedat Securitatii si comunistilor; este clar ca BOR nu s-a impacat cu trecutul!
Tot Gheorghe T.: un articol excelent!
Vineri, 16 Noiembrie 2007 18:33
un articol excelent, felicitari! este necesar sa ne mai amintim din cand in cand de - vorba unei recente carti - "Sfintii inchisorilor"...
Gheorghe Tataru: Intrebare retorica
Vineri, 16 Noiembrie 2007 18:29
de ce oare acesti sfinti nu sunt recunoscuti ca atare de BOR?



Gradina zoologica cu dinozauri...
Gradina zoologica cu dinozauri bagati in priza fotoreportaj de Mihai Barbu

Urmareste-ne pe twitter

Sunteti de acord ca alegerile sa aiba loc intr-una dintre zilele saptamanii?




Ce s-a schimbat
in Romania
dupa 20 de ani?
Spune-ti parerea!

Capricorn: Descarca-ti energia in acest week-end. Fie mergi la sala, fie te duci intr-o excursie, fie te intalnesti cu prietenii si prietenele cu care sa mai "pui tara la cale". Daca ceva te ingrijoreaza, discuta acum cat se poate de deschis cu persoanele impli...
continuare


Cursul BNR din Luni, 15 Martie 2010
1 EUR = 4.0898 lei
1 USD = 2.9819 lei





Oferte Constructii
Constructii case, case din lemn, amenajari, termopane
www.oferte-constructii.ro

Skeye Blue
Spoturi audio, tipografie offset, bannere, mesh-uri
www.skeyeblue.ro


Copyright © 2003 - 2007 Societatea "R" S.A.
Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii
Pentru intrebari / probleme tehnice: webmaster@romanialibera.ro
Partener IT: www.zitec.ro