RAAPPS. Legea urmeaza sa fie promulgata, Camera fiind forul decizional. Senatorii pastrasera anterior prevederea din Ordonanta 28 potrivit careia vilele se vand prin negociere directa, si nu exclusiv pe calea licitatiei, cum solicitase Traian Basescu in cererea de reexaminare. Deputatii sustin insa ca ar fi imbunatatit textul. Licitatia deschisa se va organiza doar pentru imobilele care nu sunt ocupate. Ceilalti merg la negociere directa. Deputatii au adaugat o completare potrivit careia la imobilele ocupate de chiriasi, daca RAAPPS doreste sa le vanda acestora, trebuie sa cheme un evaluator care sa stabileasca "pretul corect al pietei". In cazul in care demnitarul chirias este persoana fizica, el poate plati un avans de 30% din valoarea imobilului, dupa care restul il poate achita in rate. Aceasta ar fi mana de ajutor intinsa pentru ca Mircea Geoana si altii ca el sa-si poata cumpara casa. Pot achizitiona prin negociere directa imobile de protocol toate persoanele fizice si juridice care le au in folosinta de drept, singura conditie fiind sa aiba toate taxele aferente platite pana la 30 septembrie 2007. RAAPPS trebuie sa-i consulte in maximum 15 zile pe acesti chiriasi daca sunt sau nu de acord sa cumpere imobilele prin negociere directa. In cazul in care la cea de-a treia licitatie nu se inregistreaza o oferta care valoric reprezinta cel putin pretul de pornire, se organizeaza o noua licitatie, la care Regia, cu acordul SGG, poate stabili diminuarea pretului de pornire cu 20%.

"Fiti generos! Donati un euro pentru ca Mircea Geoana, impreuna cu sotia si cei doi copii, sa nu ramana in strada!". Este mesajul transmis prin SMS care a facut inconjurul clasei politice si al breslei jurnalistice inca de luni seara, spre deliciul opozantilor acestuia. Chestionat de BBC, Geoana a anuntase inca de duminica faptul ca intentioneaza sa ceara prelungirea contractului de inchiriere pentru vila de protocol de la RAAPPS, pe care ar dori sa o cumpere "in functie de pret". "Depinde de pret. Daca este un pret mai accesibil, discutam", a spus Geoana. Care a adaugat: "In acest moment sunt interesat sa cumpar o casa, sa o las copiilor mei dupa ce dam coltul. Daca reusesc sa iau casa in care stau astazi, as fi multumit, ca e o casa intr-un cartier bun. Daca nu reusesc si e prea scumpa pentru mine, ma duc unde imi permite buzunarul". Cum Mircea Geoana fusese acuzat, alaturi de altii in situatia sa, ca refuza sa paraseasca locuinta de protocol RAAPPS in care sta cu chirie, desi nu mai ocupa functii publice, SMS-ul buclucas a starnit ieri destula valva. In apararea liderului PSD a sarit vicepresedintele partidului, Dan Nica. El a protestat spunand ca intregul scandal starnit pe tema favorizarii demnitarilor de a achizitiona locuinte de lux la mica intelegere cu RAAPPS risca sa se transforme intr-unul "antigeoana". Ramane o mare intrebare fara raspuns: pe baza caror criterii va decide RAPPS care dintre imobilele aflate acum in chirie vor fi vandute si care raman in chirie? In urma tavalugului declaratiilor critice, dinspre PSD a venit o solutie: sa dea premierul Tariceanu o ordonanta prin care sa anuleze negocierea directa

» Partidele au votat diferit
Cel mai surprinzator vot a fost al democratului Dumitru Puchianu, impotriva reexaminarii cerute de presedinte si in totala discordanta cu ceilalti 35 de colegi din PD prezenti. Impartiti s-au dovedit a fi si pesedistii (49 au fost pentru pastrarea negocierii directe, sase contra, iar noua s-au abtinut), dar si independentii (zece pentru, zece contra si doi s-au abtinut). In tabara liberala s-au inregistrat 33 de voturi in favoarea formei comisiei si doua abtineri. Situatii similare s-au inregistrat si la grupurile UDMR si PRM. Demnitarii romani au fost implicati in scandaluri imobiliare inca de la inceputul anilor ‘90. Presa a vorbit de multe ori despre ele, s-au facut si anchete, insa nimeni n-a fost tras la raspundere. Primul mare scandal imobiliar a fost dosarul "Apartamentul". In perioada 1990-1994, presa a semnalat faptul ca sute de demnitari si-au cumparat ilegal locuintele de serviciu. Lucru confirmat de anchetatori, dar ramas fara consecinte juridice. Un alt mare scandal a fost provocat de asa-numitul Raport Stan, sef al Corpului de control pe timpul Guvernului Ciorbea.