In solutionarea conflictului juridic dintre presedinte si premier, nascut dupa refuzul de a o numi pe Norica Nicolai in fruntea Ministerului Justitiei, judecatorii Curtii Constitutionale au admis ca Legea fundamentala este "obscura", drept pentru care au apelat la diferite analogii pentru a umple golurile din Constitutie. Cel putin asa reiese din motivatia publicata ieri pentru decizia adoptata pe data de 7 februarie.
In ceea ce priveste dreptul sefului statului de a refuza numirea unui ministru, Curtea a reiterat (facand referire la art. 85, alin. 2 din Constitutie) ideea potrivit careia "presedintele are libertatea de a primi propunerea prim-ministrului sau de a-i cere sa faca o alta propunere", actul de decizie fiind "prin definitie un act de vointa". "In aceste conditii, pot fi puse doua probleme: de cate ori are dreptul presedintele sa procedeze in acest mod si daca prim-ministrul este indreptatit sa repete prima nominalizare. Legea fundamentala nu raspunde in mod explicit la aceste probleme", admit judecatorii CC in motivatie. Tot ei subliniaza insa ca "judecatorului nu-i este permis sa refuze judecarea unui caz cu motivarea ca nu exista lege care sa prescrie solutia sau ca legea este obscura". Ca atare, judecatorii Curtii au apelat la analogii, raportandu-se la alte situatii prevazute in Constitutie. In ceea ce priveste numarul posibil de refuzuri ale presedintelui, magistratii s-au raportat la reexaminarea legilor, pe care seful statului o poate cere Parlamentului o singura data, inainte de promulgare. Apreciind ca aceasta solutie are "valoare constitutionala de principiu in solutionarea conflictelor juridice intre doua sau mai multe autoritati publice", judecatorii au decis atunci ca presedintele poate cere premierului, o singura data si motivat, nominalizarea unei alte persoane pentru functia de ministru, la fel ca in cazul retrimiterii legilor la Parlament. Tot in motivatie se subliniaza ca "este exclusa" posibilitatea ca prim-ministrul sa reitereze prima propunere, fiind obligat sa nominalizeze o alta persoana. In acest fel s-ar asigura "buna functionare a autoritatilor publice, cu respectarea separatiei si echilibrului puterilor, fara blocaje institutionale".
Curtea reia totodata ideea potrivit careia nu intra in atributiile sale examinarea si solutionarea conflictelor de natura politica. "Solutionarea acestor conflicte revine partidelor politice sau autoritatilor publice aflate in astfel de conflicte, inclusiv presedintelui Romaniei, care trebuie sa vegheze la respectarea Constitutiei, la buna functionare a autoritatilor publice si sa exercite functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate", se arata in motivatia deciziei CC. Daca premierul s-a multumit sa reitereze argumentele din sesizare, in punctul de vedere al presedintiei au fost invocate atat mapa profesionala a Noricai Nicolai, cat si cazul nepoatei care a votat in Senat.
Reactii
Liberalii au catalogat motivatia deciziei CC, prin intermediul vicepresedintelui Crin Antonescu, drept "o rusine", "o solutie aberanta si politicianista". Fostul ministru Tudor Chiuariu a apreciat, la randul sau, ca "motivarea nu aduce mai multe elemente de clarificare decat decizia". "Presedintele poate respinge un ministru pentru ca are ochii verzi", a mai comentat Chiuariu. Vicepresedintele PSD, Victor Ponta, a preferat sa se refere insa la analogiile facute de judecatori. "Curtea apeleaza la principiul analogiei, deci inseamna ca adauga la Constitutie", a declarat Ponta, mentionand ca, in opinia sa, i s-a cerut CC "sa rezolve niste probleme politice si aproape personale, nu constitutionale". Motivatia Curtii a fost salutata de democrat-liberali, care considera ca i s-a permis presedintelui rolul "de spectator la ce face primul ministru cu Guvernul". "E drept ca aceasta decizie a Curtii Constitutionale a stricat planurile la multi, dar ea vine pe fondul unei aplecari asupra interesului national a tuturor institutiilor", a declarat vicepresedintele PD-L, Cezar Preda.
