Sa ne amintim ca o politica solida se poate face pe numai baze realiste (cine a inventat conceptul asta, Bismarck, parca?).
In politica, orice lipsa de pragmatism se plateste scump. Presedintele, prin atitudinea sa fata de Serbia si Kosovo, nu da dovada de altceva decat de pragmatism politic. Pe de o parte, isi asigura sprijinul populatiei romanesti, care, dupa cum stim, e pro-sarba si anti-musulmana in mare majoritate. Pe de alta parte, chiar UE beneficiaza de aceasta pozitie a Romaniei care s-a erijat astfel intr-o interfata de dialog intre Serbia si UE, in conditiile in care Serbia a intrerupt relatiile diplomatice cu tarile care au recunoscut independenta Kosovo. Sa nu uitam ca, in timpul vizitei presedintelui Tadici la Bucuresti, Basescu l-a indemnat "sa dea Kosovo pe Europa". Astfel, Romania nu a tradat Europa, ci a devenit o alternativa la Rusia ca partener pentru Serbia, jucand un rol important in eforturile de a atrage Serbia catre UE. Faptul ca Romania Mare a luat nastere in 1918 in mare parte datorita marilor puteri de atunci nu are mare relevanta aici, e doar un considerent de ordin sentimental care nu are ce cauta in Realpolitik.