patru tronsoane de lucru pe o lungime de aproximativ 164 kilometri, distanta care ar putea fi parcursa cu automobilul in doar o ora si jumatate.

 

Daca pentru primele doua portiuni cuprinse intre Bucuresti si Ploiesti se mai poate discuta de anumite stadii incipiente ale lucrarilor, pentru tronsonul III (Ploiesti-Comarnic) inca se mai analizeaza rentabilitatea proiectului, fiind foarte probabil sa nu se angajeze lucrari de construire, iar pentru tronsonul IV (Comarnic-Brasov) s-a ales varianta unui contract de concesiune de lucrari si servicii a carui definitivare ar putea

dura cativa ani. In actualul ritm de lucru la autostrada (pe santiere activitatile sunt reduse la minimum din lipsa de finantare), specialistii in lucrari de infrastructura sustin ca un proiect de asemenea amploare nu poate fi terminat inainte de 2013.

Constructia Autostrazii Bucuresti-Brasov a fost considerata de autoritati ca un proiect deosebit de important, finalizarea acestui drum permitand parcurgerea distantei dintre Capitala si orasul de la poalele Tampei in doar o ora si jumatate. Aflata in faza de proiect inca din anul 2000, inceperea lucrarilor a intarziat an de an din cauza lipsei finantarii.

Anul trecut, in iunie a fost dat in sfarsit ordinul de incepere a lucrarilor, reprezentantii Ministerului Transporturilor fiind foarte optimisti in ceea ce priveste termenul de finalizare. Nu mai devreme de sfarsitul saptamanii trecute, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, declara ca cel putin pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti al autostrazii termenul de finalizare va fi anul 2009. Previziunile oficialilor nu au luat insa in calcul lipsa fondurilor (de exemplu, pentru portiunea de drum Moara Vlasiei-Ploiesti, constructorul a primit doar 3% din suma necesara finalizarii lucrarii), faptul ca exproprierile nu sunt incheiate, iar pentru mai multe localitati aflate pe traseu se vor dispune modificarile tehnice ale proiectului. Specialistii in lucrari de infrastructura afirma ca in conditiile actuale, cel mai probabil, finalizarea intregii lucrari la autostrada se va petrece prin 2013. Din lipsa de bani, pe santierele aflate de-a lungul traseului autostrazii se sta, nimeni nu munceste, iar utilajele sunt oprite.

Vlasia, nu Moara Vlasiei
Pentru a verifica la fata locului stadiul lucrarilor la autostrada, am solicitat Directiei de Comunicare de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) sa ne indice santierele si punctele de lucru ale constructorilor. Am fost asigurati ca se lucreaza cu spor in localitatea Moara Vlasiei, iar un constructor italian si-a amenajat un punct de lucru in comuna stefanesti.
De cum am sosit in Moara Vlasiei, primarul comunei, Ion Radu, ne-a spus ca este vorba de o confuzie si a mai fost nevoit in trecut sa dea dezmintiri ziaristilor in legatura cu existenta vreunui santier pe teritoriul comunei: "Se face mereu o confuzie, la noi in comuna nu s-a deschis inca nici un santier. E vorba de Vlasia, acolo s-au inceput niste lucrari la autostrada, e undeva spre Snagov. La noi lucrurile sunt tergiversate de luni de zile, tot asteptam sa se deschida un santier, pentru ca toti cei din comuna dorim acest lucru". Primarul Radu ne spune care sunt problemele legate de autostrada ce ar urma sa treaca si prin comuna: "Am fost invitati, in urma cu cateva zile, la Ministerul Transporturilor pentru a discuta problema autostrazii. S-au dat bani pentru definitivarea Planurilor de Urbanism General, insa exista o problema in acordarea avizelor chiar de catre CNADNR. Noi vrem sa inceapa odata lucrarile pentru ca ar fi o mina de aur pentru locuitorii comunei: s-ar dezvolta mult zona si localnicii ar avea de lucru".

Despagubiri sub pretul pietei
In comuna Moara Vlasiei, primaria si firma de avocatura care se ocupa de exproprieri au convocat o adunare cu locuitorii comunei care vor fi afectati de deschiderea santierului pentru autostrada. In comuna Moara Vlasiei vor fi expropriati de terenuri aproximativ 100 de cetateni si se pune problema demolarii unei singure case. "Propunerile facute localnicilor au fost sub pretul pietei, s-au oferit circa 4 euro pe metru patrat, in conditiile in care terenurile in zona se vand cu 12-20 euro/mp si ajung chiar la 60 euro/mp in zona lacului. Oamenii sunt de acord cu exproprierile, dar sa se ofere un pret corect", a precizat primarul comunei. Iona Mihai, proprietara casei care urmeaza sa fie demolata, spune ca nici macar nu a fost convocata la intalnirea cu firma de avocatura. Plange in timp ce vorbeste cu noi si spune ca ar fi de acord cu demolarea doar daca i se ofera un pret corect pe gospodarie: "Am muncit 20 de ani de zile sa ne facem casa asta. Inauntru e ca un apartament de la oras, avem de toate. Unde sa ne ducem daca ne demoleaza? In casa mai stau trei copii si un nepot".

"N-au mai lucrat nimic de anul trecut"
Ferma Vlasiei e o localitate unde localnicii nu stiu cui apartin din punct de vedere teritorial. Ferma Vlasiei este o intindere de 550 de hectare, o fosta ferma a Partidului Comunist care producea alimente pentru familia Ceausescu. Unii localnici spun ca aceasta ferma este impartita in doua, jumatate tine de comuna Ghermanesti, jumatate de Regia de Administrare a Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS).

Aici am gasit o organizare de santier. Pe panoul de identificare era trecut termenul de finalizare pentru un tronson cuprins intre km 19,5 si 31,6 ca fiind 36 de luni. Inca de la intrarea pe santier, in loc de "buna ziua", suntem intampinati cu "Nu e voie!". Insistam sa discutam cu cineva. Pe santier, toate utilajele erau oprite, muncitorii stateau inchisi prin baraci. Un angajat ne-a spus totusi: "Se lucreaza! Azi-noapte am turnat betoane!". Curiosi, am intrebat unde si din acest moment ni s-a comunicat ca nu mai putem discuta decat cu reprezentantii biroului de consultanta. Insa nici acestia nu au dorit sa ofere alte amanunte, comunicandu-ne ca trebuie sa avem un fel de adeverinta stampilata de la biroul de presa al Ministerului Transporturilor (MT) pentru a putea continua dialogul. Degeaba i-am explicat persoanei de la celalalt capat al firului ca nu suntem angajatii MT.
Curiosi sa aflam unde s-au turnat cu o noapte in urma betoane, am intrebat localnicii care ne-au spus: "Astia nu au mai lucrat nimic din vara anului trecut. Lucrarile sunt aceleasi ca la inceput, din cand in cand vin niste sefi, e putina agitatie pe santier, dar in rest, nimic". Singurele operatiuni efectuate in zona sunt cateva sute de metri liniari de lucrari de decopertare, aplicarea de materiale de umplutura si betonari, dar nici o bucata de drum complet terminata.

La Stefanesti s-au instalat italienii
In localitatea stefanesti, aflata pe traseul primului tronson al viitoarei autostrazi, o firma italiana si-a instalat un punct de lucru. Consortiul Pizzarotti-Tirena Scavi a castigat licitatia pentru constructia primului tronson al autostrazii Bucuresti-Ploiesti, de 19,5 kilometri, cu o oferta de 514,6 milioane lei (circa 154 milioane euro). Conform unui act aditional incheiat cu CNADNR, constructorul a inceput proiectarea inainte de predarea amplasamentelor. Reprezentantii constructorilor italieni au refuzat categoric sa discute cu noi, facandu-ne semne disperate cu mainile, de la cativa zeci de metri, pentru ca nu cumva sa intram in incinta. De asemenea, la primaria din stefanestii de Jos nimeni nu stia nimic, nici despre posibile exproprieri, nici despre un eventual termen de finalizare a lucrarilor. Unul dintre localnici ne-a spus ca in urma cu cateva zile a disparut si panoul de la punctul de lucru unde erau indicate termenele de finalizare a lucrarii.

Patru tronsoane
Viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov este impartita in patru tronsoane: Bucuresti-Moara Vlasiei, Moara Vlasiei-Ploiesti, Ploiesti-Comarnic si Comarnic-Brasov. Lungimea totala a autostrazii ar urma sa fie de aproximativ 164 km. Pe fiecare tronson s-au ivit diverse probleme de proiectare. Astfel, pe tronsonul I, in comuna Voluntari i stefanesti, desi proiectul a fost in dezbatere publica, autoritatile locale solicita schimbarea unor solutii tehnice.

In Voluntari primaria doreste constructia unui pasaj suprateran si amenajarea unui sens giratoriu pe str. Popasului. Tot pe tronsonul I, o alta problema aparuta este legata de un aviz de mediu pentru Padurea Surlari, unde exista specii de pasari ocrotite. Peste noapte in zona a fost declarat, exact pe o portiune unde trecea autostrada, un sit protejat – Natura 2000. Pentru portiunea Moara Vlasiei-Ploiesti, descarcarea unor situri arheologice constituie un alt obstacol, ca, de altfel, si suma primita de constructori de doar 3% din suma necesara pentru finalizarea lucrarilor.
In cazul tronsonului III (Ploiesti-Comarnic) inca se mai discuta despre rentabilitatea proiectului, iar pentru tronsonul Comarnic-Brasov, extrem de dificil din cauza lucrarilor de arta (poduri, podete, viaducte), din kilometru in kilometru lucrarile se vor face in regim de concesionare pentru lucrari de proiectare, finantare, construire, operare si intretinere.
Specialistii afirma ca intreaga autostrada Bucuresti-Brasov nu va putea fi terminata mai devreme de anul 2013.


CENTURA BUCURESTIULUI
Gata peste 4 ani
Reprezentantii Ministerului Transporturilor au afirmat la finalul anului trecut ca Bucurestiul va avea doua sosele de centura concentrice, ambele cu profil de autostrada. Actuala centura ar urma sa fie reabilitata si marita cu inca o banda pe fiecare sens, iar a doua centura se va afla la circa 10 kilometri de prima, va avea o lungime de circa 100 km, iar lucrarile vor incepe dupa terminarea exproprierilor. Daca initial pentru a doua centura se anuntase termenul de finalizare 2010, recent ministrul Transporturilor a anuntat ca lucrarile vor dura aproximativ trei ani si jumatate.

In prezent, la primul inel al centurii (cu o lungime de 64 km) se lucreaza doar la asfaltarea unei portiuni aflate in apropierea Autostrazii Bucuresti-Constanta, responsabili din Ministerul Transporturilor afirmand ca nu se va pune deocamdata problema largirii acesteia cu inca o banda pe fiecare sens pana cand nu se vor finaliza lucrarile de asfaltare. Foarte probabil, in acest an nu vor incepe nici lucrarile la inelul II al centurii, nici largirea cu inca doua benzi a actualei sosele de centura.