deoarece a stat in inchisoare timp de 10 ani pentru o crima comisa de fiul sau. Abia acum a fost data sentinta definitiva prin care statul este obligat sa plateasca despagubiri pentru anii petrecuti fara motiv in inchisoare, dar si pentru greselile judecatorilor si anchetatorilor.

Judecatorii Tribunalului Alba au declarat-o pe femeie nevinovata pe 15 septembrie 2005, dupa ce a fost arestata in toamna anului 1994, sub acuzatia de omor. Conform procurorilor, soacra Vioricai a fost gasita, in noaptea de 7 octombrie 1994, ingropata in gradina casei. Deoarece nu se intelegeau deloc si

locuiau in aceeasi curte, nora a devenit principalul suspect. Fara a fi identificata arma crimei si fara a se face reconstituirea, la un an de la tragedie, Viorica Visan a fost condamnata la 16 ani de inchisoare. Opt judecatori – atat de la Curtea de Apel Ploiesti, cat si de la Curtea Suprema de Justitie – nu au fost in stare sa faca dreptate, instantele respingand recursurile declarate de Viorica.  

Conform rechizitoriului, femeia ar fi intrat in casa soacrei sale si ar fi injunghiat-o cu un cutit si apoi ar fi lovit-o cu un topor in cap. Cadavrul ar fi fost ingropat in acceasi noapte de catre Viorica. Acuzele procurorilor s-au bazat pe o declaratie scrisa a femeii, care a recunoscut ca si-a omorat soacra. Aceasta declaratie s-a dovedit a fi rezultatul presiunilor la care a fost supusa de anchetatori, care au ignorat o serie de probe elocvente cum ar fi greutatea celor doua femei: Viorica avea 48 de kilograme, in timp ce victima cantarea circa 80 de kilograme, motiv pentru care inculpata nu putea cara cadavrul pana in gradina si apoi sa-l ingroape la jumatate de metru sub pamant.

Dupa 10 ani, fiul Vioricai Visan, Florin Cristian, recunoaste in scris ca pe fondul consumului de alcool si-a ucis bunica. In acelasi autodenunt, Florin Visan sustine ca el si-a recunoscut fapta inca din 1995, dar documentul nu a fost luat in considerare de conducerea politiei. In 2004, adevaratul criminal (inchis intre timp pentru o talharie) a recunoscut cu lux de amanunte cum si-a omorat bunica: cu un cutit si cu o masina de tocat carne. Armele crimei au fost aruncate in WC-ul din curte, loc unde au fost gasite dupa 10 ani de la comiterea crimei. Testul cu detectorul de minciuni a demonstrat ca cei doi spun adevarul.

Surse din Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova sustin insa ca intre mama si fiu s-a creat o complicitate si ca in timpul detentiei au pus la cale un plan minutios pentru a castiga bani. O perchezitie simultana in celulele penitenciarelor in care erau incarcerati a relevat ca cei doi intretineau o corespondenta sustinuta, scrisorile fiind gasite arse in cosul de gunoi, cu numai cateva minute inainte de descindere.