apare cu doar zece zile inaintea celui al Comisiei Europene.

"Masurile de reforma nu sunt implementate conform angajamentelor asumate in relatia cu Comisia Europeana. Desi obiectivele prevazute in Mecanismul de Cooperare si Verificare si pericolul activarii clauzei de salvgardare constituie, inca, o forma de presiune asupra Guvernului Romaniei pentru continuarea reformelor, justitia din Romania este supusa din ce in ce mai mult presiunilor de natura politica", se spune in raport.

Blocarea reformei si a luptei anticoruptie

"Pozitia multor oficiali guvernamentali, politicieni si chiar institutii ale sistemului judiciar a intrat in coliziune directa cu obiectivele anticoruptie si de reforma a justitiei".

CSM, a aparator al independentei parlamentului

"Standardele etice care impun CSM ca for disciplinar suprem pentru sistemul judiciar sunt in continuare nerespectate, iar CSM continua sa fie o institutie care nu raspunde in fata nimanui, nici macar a magistratilor, care ia decizii esentiale in mod netransparent si, de multe ori, nemotivat si ale carei standarde nu garanteaza un act de decizie impartial. CSM s-a dovedit mai degraba un aparator al independentei puterii legiuitoare si nu al independentei puterii judecatoresti", constata documentul IJC.

Desi practica admiterii in magistratura prin interviu a fost criticata constant de Comisia Europeana, CSM a decis in ianuarie 2007 redeschiderea procedurii de intrare in magistratura prin interviu, care a fost folosita insa ca regula si nu in mod exceptional, asa cum era reglementata aceasta institutie conform legii.

Consiliul Superior al Magistraturii a abuzat de practica detasarii unor judecatori si procurori la autoritati si institutii publice care nu infaptuiesc justitia, se spune in raportul Initiativei pentru O Justitie Curata.

Romania, veriga slaba a Europei

Modificarile Codului de Procedura Penala "risca sa puna in pericol capacitatea intregii Uniuni Europene de a lupta impotriva criminalitatii organizate si a terorismului si sa anuleze credibilitatea Romaniei in acest domeniu".

"Gruparile de criminalitate organizata lucreaza foarte eficient la nivel transfrontalier si sunt atrase in mod natural de tarile care au cele mai slabe sisteme de combatere a criminalitatii. Romania devine veriga slaba a Europei", constata expertii IJC.

Draga de ANI are usa deschisa pentru politic

Primii pasi ai Agentiei Nationale de Integritate nu au fost incurajatori, Agentia impotmolindu-se in lipsa de sustinere financiara din partea Guvernului.

"Chiar daca Guvernul Romaniei ar decide suplimentarea bugetului in acest moment, operationalizarea Agentiei nu va deveni efectiva mai devreme de inceputul lui 2009. Dezvoltarea bazei de date si a retelei de calculatoare si achizitionarea echipamentul software necesar presupun organizarea unei licitatii deschise, care dureaza circa 6 luni, sau chiar mai mult, din momentul in care bugetul ar fi suplimentat si s-ar lua hotararea achizitionarii echipamentului IT", constata raportul Initiativei pentru o Justitie Curata.

Printr-o modificare legislativa, Consiliul National de Integritate, care este un organism politic, a dobandit competenta de a efectua verificari cu privire la declaratiile de avere si interese ale personalului ANI.

"Aceasta modificare vine in contradictie flagranta cu rolul initial al CNI, acela de supervizare generala a activitatii ANI. CNI este un organism desemnat politic, iar modificarea nou introdusa deschide larg usa eventualelor abuzuri asupra inspectorilor ANI", constata raportul.

DGA are probleme constitutionale

O masura care ridica serioase motive de ingrijorare este largirea sferei de competenta a Directiei Generale Anticoruptie, din cadrul Ministerului de Interne si al Reformei Administrative, asupra administratiei publice locale.

Pozitionarea in directa subordine a Ministrului, dupa largirea competentei asupra administratiei publice locale, "poate ridica probleme serioase de constitutionalitate, existand riscul aparitiei controlului politic", sustin expertii IJC..

Initiativa pentru o Justitie Curata este un proiect coordonat de Freedom House Romania si sustinut de Academia de Advocacy, Alianta Civica, Asociatia Societatea pentru Justitie, Asociatia 21 Decembrie, Blocul National al Revolutionarilor, Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, Grupul pentru Dialog Social, Sindicatul National al Lucratorilor din Penitenciare, Societatea Academica din Romania si Societatea Timisoara.