sociale ale acestei practici s-au dovedit insa nefaste pe planul surmenajului si stresului si al problemelor medicale cauzate de acestea. Intre timp, la aproape 20 de ani de la caderea comunismului, desi in Ungaria nu exista o diferentiere atat de mare intre saraci si bogati, piata marfurilor de lux s-a dezvoltat foarte mult, insa este mult mai putin vizibila decat in Romania. Marii bogatasi nu prea fac parada de bunastarea lor, desi exista exceptii.

 

» Momentul iunie 1989 i-a surprins pe maghiari la o cumpana intre viata buna intr-o tara unde ideologia comunista

fusese abandonata, practic, de un partid comunist care se pregatea sa devina socialist si deschiderea unor orizonturi care le pareau nesfarsite.

» La aproape 20 de ani de la caderea comunismului, desi in Ungaria nu exista o diferentiere atat de mare intre saraci si bogati, piata marfurilor de lux s-a dezvoltat foarte mult.

Voi prefata aceasta trecere in revista a schimbarilor intervenite in viata locuitorilor Ungariei in ultimii 20 de ani pe o nota ceva mai personala. Intamplarea face sa fi vizitat pentru prima oara tara vecina in iunie 1989 si, prin urmare, dispun tocmai de termenul de comparatie implicit in tematica acestui articol. Am mai fost in Ungaria de cateva ori dupa 1995, venind din Cehia, o tara aflata intr-o situatie asemanatoare, iar din 2004 am mai fost acolo, pret de cateva zile sau numai ore, venind din Romania. In 1989 faceam parte din contingentul (masiv!) de jurnalisti americani sositi la Budapesta impreuna cu presedintele George Bush-tatal, aflat intr-o vizita istorica. Am descoperit o tara unde se traia (ceva) mai bine decat ma asteptam, deoarece dispuneam de informatii precise despre situatia din restul "lagarului", mult mai prost decat acolo de unde veneam si mai mult decat doritoare sa recupereze cat mai repede timpul pierdut. Dupa aproape doua decenii, pot spune ca ramanerea in urma (fata de Occident) a fost, in mare, eliminata, societatea de consum exista si in aceasta tara, dar exista in acelasi timp o polarizare sociala in crestere, iar omul de rand, puternic majoritar cum este el si de aceea fauritor de trenduri si locuri comune, este mai nemultumit decat era atunci cand isi imagina o tara in care curg lapte, miere si toate minunatiile societatii de consum. Fapt pentru care multi maghiari din Ungaria au dat, intr-un fel, de "ostalgie" – cuvant ce descrie nostalgia fostilor RDG-isti pentru viata mai proasta, dar mai simpla si deci mai putin stresanta din disparutul stat comunist german din Est ("Ost").

Cel mai puternic om de pe planeta tocmai venise sa le binecuvanteze revolutia nesangeroasa, o transformare acceptata chiar de comunisti. Imre Nagy, comunistul care condusese in 1956 o revolutie anticomunista si antisovietica si care fusese executat, a fost reinhumat cu onoruri de stat, cu o saptamana inaintea vizitei presedintelui american. La numai cateva zile de la vizita lui Bush, a fost inmormantat Janos Kadar, cel care avusese de gestionat intreaga perioada post-1956, pilotandu-si corabia (a lui, dar si a regimului) cu o recunoscuta abilitate, relativ departe, pe plan ideologic si social, de tarmul sovietic si de stancile economice care au scufundat in cele din urma celelalte tari internate in "lagarul socialist".

Dupa 1956, in Ungaria s-a "construit" treptat asa-numitul "gulyaskommunizmus" – (comunismul-gulas) –, o varianta care, de nevoie (trebuia evitata o noua rabufnire anticomunista), a ingaduit un anumit grad limitat de liberalizare ideologica si una mai pronuntata in economie. Daca voiau sa traiasca mai bine si sa poata cumpara marfuri "de lux" (pentru o tara a lagarului), aveau voie sa-si mai ia o slujba, eventual sa porneasca o mica afacere folosind utilajele de la locul de munca principal. Costurile sociale ale acestei practici s-au dovedit insa nefaste pe planul surmenajului si stresului si al problemelor medicale cauzate de acestea.

In 1989, aprovizionarea populatiei Ungariei cu alimente si cu bunuri de larg consum era mai buna decat in majoritatea tarilor est-europene. In anii ’80, maghiarii nu au fost supusi, nici pe departe, la privatiuni asemanatoare celor din Romania si Bulgaria acelor ani. In 1986, consumul de carne pe cap de locuitor era cel mai mare din Europa Rasariteana. De fapt, deja in 1960, majoritatea familiilor posedau o bicicleta si un radio, 20 la suta – o masina de spalat, iar unii, putini, aveau televizor, frigider si chiar o masina. In 1984, 96 de gospodarii din 100 aveau masina de spalat, toate famillile aveau frigider si televizor, iar 34 de familii din 100 se puteau mandi cu un automobil.

"Bunastarea socialista" din Ungaria a durat pana prin 1980. In ultimul deceniu al comunismului de tip gulas, situatia s-a deteriorat, chiar daca "s-a dat liber" si la intemeierea de mici firme private, cum ar fi restaurantele. Situatia economica se deteriorase insa puternic in toate tarile socialiste, iar Ungaria intretinea relatii economice tocmai cu aceasta parte a lumii intrata in declinul care i se va dovedi fatal. In vara lui 1989, Budapesta era inca o capitala cu aspect imperial si central-european, dar cladirile erau ponosite, vopseaua de pe usi era scorojita, in casa scarilor duhnea a mucegai, iar restaurantele, desi se manca bine si ieftin (pentru localnici), nu se deosebeau cine stie ce de "unitatile de alimentatie publica" din celelalte tari "fratesti" – chiar daca fata de cele din Romania acelei perioade puteau face figura de "occidentale".

Au trecut doua decenii si Ungaria s-a schimbat la fata. In ce masura s-a schimbat si in profunzime puteti judeca dupa parcurgerea informatiilor pe care vi le oferim.

Pe ce se duce salariul
Daca in Romania majoritatea populatiei isi cheltuieste jumatate (unii, chiar mai mult) din venit pe alimente, in Ungaria o familie medie cheltuieste pe alimente numai ceva mai mult de o cincime din banii castigati (22,5 la suta – dupa cele mai recente statistici oficiale), din care 23,6 la suta pe alcool si tutun. In 1986, maghiarii cheltuiau pe mancare 27,1 la suta din venit. 14,6 la suta mergeau, acum un sfert de secol, pe bautura si tabac.

 

Nutritionistii constata ca, in prezent, in Ungaria se consuma prea putine legume si fructe – 117 kg, respectiv 71 kg pe an de locuitor in 2007 (un roman mananca intr-un an 179 kg de legume si 65 kg de fructe). Maghiarul mediu consuma anual 5 kg de peste (romanul – 3).
In sfarsit, in Ungaria, din populatia de peste 15 ani, 30 la suta sunt fumatori, iar consumul anual de bauturi alcoolice tari pe gatlej de locuitor este de 12 litri. (In Romania cifrele sunt 21 la suta si 7,4 litri).

Cumparaturile "neesentiale" mai includ produsele electrice sau electronice "de larg consum", care inghit, la randul lor, din bugetul familiei, procentaje semnificative si in crestere, cu toate ca aceste produse s-au tot ieftinit. Intre 2000 si 2006, inventarul de telefoane mobile, CD-playere si computere personale a crescut de 6, 4 si peste 3 ori, cum a crescut rapid si numarul masinilor de spalat, al cuptoarelor cu microunde si al automobilelor (cu 50 pana la 70 la suta).
O alta marfa din care se cumpara tot mai mult este automobilul. Intre anii 2000 si 2007, s-a ajuns de la 232 de masini la mia de locuitori la 300 (putin peste 3 milioane de unitati), varsta medie a parcului auto din Ungaria (fara utilitare) fiind de 10,3 ani.

De ce se tem si la ce viseaza maghiarii
Raspunsul la aceasta intrebare este cel la care se asteapta si nespecialistii: exact ca in Romania – de somaj si de boala. Procentajul somerilor a crescut de la 6,4 in 2000 la 7,4 in 2006 (ultimul an despre care exista statistici OCDE) – cele doua sexe fiind afectate aproape la fel. Maghiarii se mai tem ca nu se ajung cu banii. In cifre absolute, salariul mediu a crescut de la 20 de mii de forinti pe luna in anul 2000 la 137 de mii de forinti. Salariul real a crescut insa cu numai 39 de procente intre anul 2000 si trimestrul al doilea al anului trecut, dupa ce, intre 1990 si 2000, scazuse cu 20 la suta. Tinerii care vor sa traiasca singuri sau sa-si intemeieze o familie se tem ceva mai putin de somaj si mai putin de boala si cel mai mult ca nu vor putea cumpara o casa sau un apartament. In Ungaria, a fi proprietarul casei/apartamentului este o situatie traditionala. Dupa 1989, apartamentele construite de stat au fost vandute chiriasilor, asa ca, in 1993, 92,2 la suta din locuitori erau si proprietari. Casele nou-construite in ultimii 20 de ani sunt insa scumpe (totusi, mai putin scumpe ca in Romania). Asemenea Bucurestiului, Budapesta a cunoscut si ea, inainte de a intra in UE, in 2004, o crestere irationala a preturilor locuintelor. Intre timp, situatia s-a imbunatatit, "balonul imobliar", chiar daca nu s-a spart, s-a fisurat, lasand sa iasa o parte din gazul speculativ. O parte insemnata a clasei sociale zisa "de mijloc" se muta incetul cu incetul in suburbiile nou-construite ale Budapestei, mergand pe urmele predecesorilor din Anglia sau Statele Unite. In orice caz, o casa/un apartament in capitala Ungariei nu costa mai mult – si in majoritatea cazurilor costa substantial mai putin – decat o unitate locativa echivalenta din Bucuresti. Numai in partea selecta a orasului, numita Buda, aceste costuri sunt mai putin accesibile, apartamentele fiind cumparate de cei bogati (dar multi dintre locuitorii Budei traiesc acolo de multa vreme, facand parte din vechea clasa de mijloc de dinaintea instaurarii comunismului).

Daca mai citim? Da, dar nu ce va inchipuiti

In Ungaria se editeaza de patru ori mai multe carti decat exista cerere si, cu toate acestea, setea de publicare nu pare sa se fi astamparat defel. Industria cartii a fost "ajutata" de proliferarea mallurilor, cu marile lor librarii. Dar aceleasi malluri au avut drept efect disparitia unor edituri vechi, independente, care scoteau carti serioase si care au fost inlocuite de edituri-gigant ultracomerciale.

Un alt amanunt interesant: doua luni (noiembrie si decembrie) concentreaza 30 la suta din vanzarile unui intreg an. Reiese clar ca traditia de a darui carti de Craciun s-a pastrat in Ungaria. si pentru ca a venit vorba de malluri, acestea au trecut de faza in care atrageau mari mase de oameni, nu mai reprezinta o noutate, dar isi pastreaza o clientela constanta. De asemenea, tinerii nu mai "ies la mall" in loc sa iasa in oras, in centru, in primul rand – au demonstrat sociologii —, ca sa economiseasca pentru a-si cumpara carti, CD-uri, excursii si pentru a-si plati taxele universitare.

Timpul liber (pentru distractie)
In 2007, numarul spectatorilor de filme la cinematograf a scazut cu trei milioane fata de anul 2000, ajungand la 11 milioane – cu un milion mai putin decat in 2006. De asemenea, anul trecut, in Ungaria au functionat 56 de teatre, dintre care 22 la Budapesta. Teatrele au vandut in total patru milioane de bilete. In anul 2000 s-au vandut cu 106 mii de bilete de teatru mai mult.
Maghiarii frecventeaza destul de mult si salile de concert. In 2007 au fost 1.342 concerte – un numar relativ constant din 2000 incoace.
Institutii cu caracter muzeal (muzee si colectii) se gasesc in aproape toate orasele Ungariei si in zece la suta din sate, in 2007 fiind organizate peste 2.700 de expozitii – cu 11 milioane de vizitatori, un milion mai multi decat populatia tarii.
Radioul public are patru retele nationale (al patrulea, pentru minoritati, fiind lansat in 2007). 40 la suta din programele acestor posturi sunt muzicale, dar o treime constau din stiri si programe care dezbat probleme politice si culturale de actualitate.

La restaurant sau la birt?
Maghiarilor, in general, le place sa se duca la restaurant – stabilimente care abunda, daca includem si micile birturi —, dar procentajul celor care isi permit sa o faca regulat este mic, din cauza preturilor piparate (nu este oare paprika unul dintre simbolurile Ungariei?). Tinerii sunt atrasi mai mult de disco-uri si baruri, dar si aici se pune acut – si, in cazul acestei grupe de varsta, prohibitiv – problema banilor. Doar 9 la suta din tineri (15-29 de ani) afirma ca duc o viata cu totul lipsita de griji materiale; 34 la suta afirma ca banii le ajung, dar nu le prisosesc deloc, in timp ce 45 la suta spun ca, daca planifica cu grija, nu intra in deficit. Zece la suta din tineri marturisesc ca se zbat in greutati materiale, iar doi la suta sufera de privatiuni din cauza saraciei.

Fumati? Da, dar cand ma imbat, ma bat
In privinta bauturii si fumatului, maghiarii nu difera prea mult de vecini. Potrivit datelor OCDE, unul din trei adulti fumeaza regulat (locul 5 intre tarile UE). Fumatul este si mai raspandit printre tinerii de sex masculin (15-24 ani) – aici Ungaria nefiind depasita, in Uniunea Europeana, decat de Estonia. La tinerii de sex feminin, Ungaria se afla pe locul trei, dupa Austria si Marea Britanie.

In Ungaria, 55 la suta din barbati si 21 la suta din femei beau ocazional, proportia alcoolicilor fiind de 18, respectiv 2,5 la suta. Consumul anual de alcool pe cap de locuitor este de 12 litri alcool pur. In Uniunea Europeana se bea mai mult doar in Luxemburg si in Republica Ceha. Numarul deceselor provocate de fumat si bautura este ridicat. Consumul de alcool joaca un rol si in cea mai mare parte a infractiunilor de circulatie, numarul soferilor beti la volan crescand de la un an la altul. Anul acesta a fost insa introdusa "toleranta zero" la consumul de alcool pentru cei care se asaza la volan – nici macar preotii nu au voie sa conduca dupa slujba la care au inghitit putin vin.

Delincventa, inclusiv cea economica, a inceput sa creasca abrupt deja din anii ‘80. De exemplu, intr-un singur an, 1988, delincventa economica avand ca pagubit statul (mai ales prin mituirea functionarilor) s-a dublat fata de perioada precedenta, ajungand sa coste o jumatate de procent din bugetul de stat. Cum in acea perioada era incurajata si proprietatea privata in economie, a aparut si un nou tip de infractionalitate economica – spalarea banilor.

Pe de alta parte, tocmai datorita legalizarii unor activitati economice considerate inainte ilegale, conform ideologiei comuniste, numarul infractiunilor valutare s-a redus, in ultimii cativa ani ai regimului comunist, cu 25 la suta, iar al cazurilor de contrabanda, cu 20 de procente.
In prezent, tipurile de infractionalitate care au un impact nemijlocit asupra sentimentului de (ne)siguranta al populatiei sunt furturile, jafurile si omuciderile. In 2007 numarul furturilor din locuinte a scazut cu 3,3 procente fata de anul precedent, cel al furturilor de masini, cu 1,7%, in timp ce numarul jafurilor a crescut semnificativ, cu 15 la suta. Numarul asasinatelor a scazut la 152 fata de 177 in 2006.

Chiar un OTV nu avem, dar subcultura TV castiga teren
Spuneam ca maghiarii nu au un echivalent al OTV-ului. Acesta este un adevar doar partial. Dan Diaconescu are un echivalent in tara vecina, unul de sex feminin insa: Anettka Feher. Absolventa a facultatilor de rusa si istorie, ea si-a castigat notorietatea prezentandu-si emisiunea in costumul Evei. I s-a dedicat chiar o opera serioasa, care a si fost reprezentata, ce-i drept, intr-un oras de provincie fara traditie muzicala. Anettka s-a pregatit ani de zile, cu ajutor rusesc, sa ajunga la limita spatiului cosmic, ceea ce i-a reusit in 2006, la bordul unui MiG-31, care a dus-o la o altitudine de 30 de kilometri. Aventura a costat-o zeci de mii de dolari, desi ea sustine ca a fost plimbata gratis. La un reality-show, Anettka a scos la concurs virginitatea coprezentatoarei, despre care tabloidele scriau ca este, de fapt, lesbiana.

In rest, exista multe posturi TV comerciale, unele mai serioase decat cele la care a lucrat Anettka, precum si doua televiziuni publice, ambele cu doua canale, care transmit publicitate fara sa intrerupa filmele si ofera cu adevarat programe de calitate.

Hummer e pentru snobi. Mai bine un Pagani sau un Koenigsegg
Piata marfurilor de lux este destul de dezvoltata, dar nu si foarte vizibila. Marii bogatasi nu prea fac parada de bunastarea lor, desi exista exceptii. Ce se vinde, in acest domeniu, se poate vedea in primul rand la targuri si expozitii, dar si parcurgand lista reprezentantelor din Ungaria ale marcilor de lux. Daca nu ar vinde, aceste firme nu si-ar fi deschis magazine in Ungaria.
Cele mai apreciate automobile din aceasta clasa poarta marci mai putin cunoscute in Romania – Pagani, Koenigsegg, Rolls Royce, Gumpert, Leblanc –, dar se vand si masini Ferrari si Maserati. Alte marci comercializate: Aston Martin, Bentley, Lamborghini, Cadillac, Corvette si chiar Hummer.
Nu am vazut cu ochii mei, dar am citit ca exista firme care pentru opt milioane de forinti iti amenajeaza o camera fortificata si strasnic aparata electronic, iar pentru o suta de milioane, chiar un adapost antiatomic.

» De ce se tem cel mai mult tinerii
Raspandirea drogurilor ii sperie pe cei mai multi tineri din Ungaria (41%). Apoi, intr-o scara coboratoare cu trepte oarecum egale, urmeaza: somajul, viitorul lipsit de perspective, raspandirea consumului de bauturi alcoolice, lipsa unui tel in viata, infractionalitatea, problema locativa, nesiguranta, lipsa banilor, stricarea moravurilor, criza familiei, problemele familiale si lipsa de cultura (6 la suta). Asta e valabil pentru tineri, in general. Pe tipuri de institutii scolare, tabloul este diferit: elevii scolilor profesionale si ai liceelor tehnice sunt preocupati cel mai mult de proliferarea stupefiantelor si a alcoolului, in timp ce grijile studentilor sunt mai imateriale – lipsa unui tel in viata, lipsa de perspective, deteriorarea moravurilor, lipsa de cultura si destramarea familiei, in aceasta ordine.