» Poate sta doua luni si jumatate pe mare fara realimentare. Comunica cu orice nava, submarin sau avion de pe glob. Se etanseaza complet in cazul unui atac nuclear, iar actiunile de lupta sunt asistate de calculator. Viteza maxima testata este de 32,4 noduri. Specialitatea sa – descoperirea si vanarea submarinelor. "Regele Ferdinand" este acum complet echipata si in orice moment poate ridica ancora pentru o misiune de lupta sub comanda NATO.
Desi s-a considerat ca pretul platit de statul roman a fost prea mare pentru doua nave vechi, care au indeplinit peste 20 de ani in serviciul Marinei Regale Britanice si carora le lipsesc rachetele de la bord, fregatele tip 22 duc greul operatiunilor NATO in Marea Mediterana. "Regele Ferdinand" si "Regina Maria" asigura, prin rotatie, prezenta Romaniei la singura misiune reala in care este angajata marina militara sub mandat NATO, ACTIVE ENDEAVOUR. Construite in perioada razboiului rece pentru "jocul de-a soarecele cu pisica" cu submarinele sovietice in Atlanticul de Nord si marile arctice, navele tip 22 inglobeaza tehnologia de varf a anilor ‘80, combinata cu experienta de sute de ani a marinei britanice.
"Familia" T 22
Comandorul Marian Savulescu, comandantul fregatei "Regele Ferdinand", a facut parte din primul echipaj romanesc care a plecat in Marea Britanie sa preia fregata tip 22. Ma introduce in ceea ce el numeste "familia T 22": "Marea Britanie a construit in total 17 fregate tip 22. «Regele Ferdinand» si «Regina Maria» fac parte din a doua generatie. Proiectate pentru misiuni la mare distanta de baza in teritoriu ostil, navele au imprumutat caracteristicile si silueta unui animal de prada: viteza, agilitate, putere de foc si anduranta. In compartimentul masinii odihnesc, cat timp nava este legata la chei, patru turbine Rolls-Royce, care, odata dezlantuite, propulseaza aproape 5.000 de tone deadweight, conform specificatiilor tehnice, cu 30 de noduri, peste viteza legala a unui autoturism in localitate".
"De doua ori am atins 32,4 noduri", precizeaza comandorul Savulescu. Viteza are insa un pret – consumul mare de carburant. Fregata mai are patru diesel generatoare de cate un MW fiecare. Nu numai viteza este insa importanta in razboiul naval modern. Gratie sistemelor computerizate de control, formei corpului navei si turbinelor, fregata poate "frana", daca putem numi asa manevra de oprire de urgenta, in numai 280 de metri, lungime in care turatia de lucru a turbinelor scade la zero. O astfel de manevra poate salva vasul in cazul unui atac cu torpile, torpile reglate sa explodeze la un punct de impact calculat in momentul lansarii in functie de viteza navei-tinta, punct insa care, gratie "franei", este devansat. Un alt avantaj este capacitatea fregatei de a executa "jaloane" extrem de stranse. Zigzagurile ingreuneaza mult un atac cu torpile.
Complexul de calculatoare de la bord se alerteaza automat in cazul in care nava devine tinta. Invariabil, computerul analizeaza doua variante de evitare a torpilelor, in functie de pozitia acestora, dar si a altor elemente, printre care viteza navelor din formatie pentru evitarea unei eventuale coliziuni in urma manevrelor bruste. Britanicii au mers si mai departe. In urma unor teste reale cu munitie asupra unei fregate controlate prin telecomanda s-a demonstrat ca T 22 incaseaza loviturile in zona hangarului elicopterului de la pupa, cu efecte minime asupra echipajului si a capacitatilor navei de a duce lupta. T 22 dispune de echipamente complexe de pacalire a rachetelor si torpilelor. Testul britanicilor a demonstrat ca o astfel de fregata cedeaza si este lovita in cazul in care asupra sa sunt lansate concomitent cel putin cinci rachete.
"Felina" antisovietica
Capacitatile extinse ale T 22 privind lupta antisubmarin aveau un singur scop: spionarea miscarilor flotei de submarine a fostei Uniuni Sovietice. Informatiile despre sistemele de pe vas sunt clasificate, insa se stie ca T 22 avea la bord trei tipuri de sonar, antene suplimentare care permiteau detectia submarinelor in primele secunde in care acestea scoteau antenele la suprafata pentru transmiterea criptata a informatiilor. Dupa incheierea razboiului rece, navele au fost retrase, iar in locul echipamentelor secrete au fost montate sistemele conventionale.
Realimentare in mars
Fregata are 524 de compartimente. In cazul unui atac nuclearo-bacteriologic-chimic (NBC), senzorii de siguranta inchid automat sistemul de aer conditionat, iar intregul vapor este complet izolat de exterior. Aerul este purificat si recirculat la o presiune mare prin toate incaperile, iar in cazul in care o racheta loveste vasul aerul contaminat este impins in exterior, iar restul compartimentelor nu sunt afectate. "Regele Ferdinand" are la bord o adevarata uzina de apa, care produce patru tone de lichid potabil pe ora din apa marii.
Stocurile de alimente ajung pentru doua luni si jumatate. In ceea ce priveste rezerva de combustibil, T 22 are echipamente de realimentare in mars care permit refacerea stocurilor in orice moment, loc si de la orice nava-cisterna NATO. Comandantul Savulescu a precizat ca anul acesta fregata a executat prima realimentare in mars pe timp de noapte. Nava are in permanenta la bord stocul de alimente si combustibil complet, astfel ca in orice moment poate ridica ancora pentru indeplinirea unei misiuni de lupta.
Aproape 300 de apuntari
Recordul la operatiuni "aero" apartine tot F 221. Nu mai putin de 296 de apuntari de elicoptere, cu sase tipuri de aeronave operate. "Regele Ferdinand" a fost prima nava din marina militara la bordul careia a fost testat noul model de elicopter IAR Puma Naval.
"Mersul piticului"
Desi pare amuzant, procedurile in cazul unui incendiu puternic la bord prevad, daca nu exista alte variante, ca personalul sa evacueze incaperile mergand in patru labe. Fiecare usa de pe vas are un panou in partea de jos ce poate fi desfacut in cazul in care, din diferite motive, usa propriu-zisa s-a blocat, iar marinarii, cu masca de oxigen, parcurg coridoarele vasului pana la punctul de adunare. Desi hilara, procedura a fost elaborata dupa ce britanicii au pierdut echipajul unei nave de razboi in urma unui banal incendiu. La bordul fregatei "Regele Ferdinand" sunt organizate periodic simulari dupa exemplul britanicilor. Fiecare membru al echipajului trebuie sa cunoasca la perfectie vasul, iar antrenamentele sunt executate pe intuneric, cu anumite trasee de evacuare blocate deliberat.
» Fara rachete
In prezent, fregatelor romanesti le lipsesc rachetele. Daca intelegerea cu britanicii va fi dusa pana la capat, navele vor primi sistemele de lupta la nivelul generatiei a treia T 22. Pana atunci, tunul rapid din prova, torpilele si complexul computerizat raman "ghearele" fregatelor romanesti.
