ca acesta, desi este o substanta comercializata in orice magazin, este considerat mult mai periculos decat marijuana, o substanta interzisa in multe tari din lume.

Unul dintre studii, publicat joi in "Journal Clinical EEG and Neuroscience" din Statele Unite, arata ca, dintre toate "drogurile usoare", alcoolul are efectele cele mai devastatoare asupra dezvoltarii neuropshice la adolescenti. Afirmatia este sustinuta si de al doilea studiu pe aceasta tema realizat de o echipa de experti britanici, care au concluzionat ca marijuana este mai "blanda" decat bauturile spirtuoase.

Concret, studiul facut de cercetatorii americani de la San Diego State University a scos in evidenta faptul ca un consum chiar si moderat de alcool (20 de pahare pe luna), dar pe perioade mai lungi, provoaca deteriorarea ireversibila a structurii creierului si, respectiv, a functiilor cognitive. Desi aceste modificari cerebrale exista si in cazul consumului de marijuana, s-a constat ca ele sunt mult mai reduse (schimbarea modului in care informatia senzoriala ajunge la hipocampus, o componenta a sistemului limbic cerebral esentiala pentru invatare, memorie si integrarea experientelor senzoriale cu emotiile si motivatiile).

David Nutt de la Bristol University, impreuna cu colegii sai, a lansat un apel oficial catre autoritatile britanice (inclusiv catre politisti) sa schimbe sistemul de clasificare a substantelor care creeaza dependenta in functie de nocivitatea acestora si sa renunte la clasificarea pe categorii de periculozitate/ilegalitate conform legislatiei internationale in materie de droguri. De pilda, ei considera ca, intr-un top cu 20 dintre cele mai novice substante, alcoolul ocupa locul 5, tigarile locul 9, iar marijuana/canabisul se situeaza pe pozitia a 11-a.  

Marijuana (cuvant a carui origine provine din limba portugheza "mariguango", adica otravitor) este un amestec verde - cenusiu preparat din frunzele, tulpina si semintele uscate si maruntite ale plantei numite Cannabis sativa (canepa). Cel mai adesea marijuana este fumata din tigari rasucite manual (joint), insa poate fi fumata si din pipe speciale. Specialistii considera ca marijuana nu creeaza  o dependenta majora, dar are efecte fiziologice si psihologice extrem de intense. Cel mai des intalnite efecte asupra psihicului sunt: modificari frecvente de dispozitie, lipsa de motivatie si de interes pentru orice fel de activitate, toleranta redusa la insuccese, performante scazute la scoala sau la locul de munca, miscari lente, reducerea capacitatii de memorare si de concentrare a atentiei. In unele tari este permisa utilizarea marijuanei in scopuri medicale, mai ales in tratamentul cancerului, al SIDA si al glaucomului.

Toate formele de canabis sunt droguri care afecteaza creierul (psihoactive). Ele contin THC (delta-9-tetrahidrocanabinol), principala substanta chimica activa in marijuana. Exista aproape 400 de substante chimice in canepa, dar THC este cea care afecteaza cel mai mult creierul uman. THC este substanta chimica continuta de marijuana care te face sa te simti "bine" (experimentarea schimbarii starii de spirit si a perceperii diferitelor lucruri).  Cand marijuana este fumata, THC ajunge repede in sange, prin plamani, la creier (aceasta este atunci cand te simti "bine" si se poate intampla in cateva minute durand pana la 5 ore). THC este absorbit mai incet in sange cand marijuana este mancata si trebuie sa treaca prin stomac si intestin, putand sa dureze pana la o ora pentru a avea efecte care tin chiar si 12 ore.

Alcoolul este utilizat in acelasi timp ca substanta psihoactiva si ca aliment. Alcoolul consumat in cantitati mici este savurat de cei care apreciaza gustul si aroma bauturii respective si de cei ce beau la ocazii. Intre trecerea de la un consum inofensiv, realizat in cantitati moderate la consumul excesvi de alcool este un pas foarte mic. Exercitadu-si functia de aliment un 1 g de alcool are o valoare calorica de 29 kJ, detinand astfel o puternica valoare nutritiva, fara sa contina substante necesare unei alimentatii sanatoase, echilibrate. Acesta este si motivul pentru care bautorul poate obtine mai multa energie decat are nevoie. De exemplu, un litru de bere are o valoare calorica de aproximativ 2000 kJ, acoperind astfe 20% din necesarul zilnic de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice moderate.  

Alcoolul incetineste functionarea in parametri normalu a sistemului nervos central. El blocheaza o parte din mesajele care ar trebui sa ajunga la creier alterand astfel perceptiile, emotiile, miscare, vederea si auzul persoanei care consuma alcool. Cei care au un consum abuziv de alcool isi vor pierde concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent sau de a-si mentine echilibrul; vor fi dezorientati si confuzi. In functie de persoana, intoxicatia poate face consumatorul extrem de prietenos si vorbaret sau foarte agresiv si nervos. Viteza de reactie este diminuata dramatic, motiv pentru care este interzisa conducerea autovehiculelor dupa consumarea de bauturi alcoolice.