» Bruxelles este orasul cu cei mai multi spioni pe metru patrat, alaturi de Geneva si Washington DC, arata o carte publicata recent de un jurnalist belgian. Kristof Clerix sustine ca, in prezent, serviciile de informatii din intreaga lume sunt mai interesate de centrul european si de informatiile clasificate pe care le pot obtine aici decat erau in timpul Razboiului Rece.
Autorul volumului "serviciile secrete straine in Belgia – dincolo de lege?" afirma in lucrarea sa ca, de la finalul confruntarii dintre Occident si blocul estic, agentiile de informatii nu numai ca nu si-au relaxat activitatea desfasurata la Bruxelles, dar au alocat noi resurse umane si materiale pentru operatiunile din capitala Uniunii Europene si a NATO. In privinta Uniunii, interesul serviciilor de informatii a fost puternic stimulat de sporirea puterilor detinute de institutiile UE, fapt care a facut ca in cercurile oficialilor europeni sa circule informatiile politice tot mai valoroase. Activitatea spionilor este atat de intensa, arata Clerix pentru "El Periodico de Calatunya", incat Comisia Europeana a emis recent un document intern prin care si-a avertizat functionarii cu privire la tentativele ilegale de obtinere a unor documente confidentiale din interiorul birourilor executivului comunitar.
Secretele UE si ale Aliantei Nord-Atlantice nu sunt insa singurele stimulente pentru zelul spionilor din Bruxelles. Clerix subliniaza si alte domenii de interes, la fel de pretuite, cum ar fi tehnologiile sensibile ale companiilor aero-spatiale cu sediul in Belgia, activitatea organizatiilor teroriste prezente in Belgia,0 dar si supravegherea imigrantilor, in principal musulmani, de catre guvernele din tarile de origine.
» Cazuri celebre
Operatiunile serviciilor de informatii in capitala belgiana si agentii implicati au fost deconspirati de cateva ori de contraspionajul belgian si cel al NATO. Cel mai recent caz este legat de expulzarea a doi agenti rusi care, potrivit Aliantei, actionau sub acoperirea de diplomati in cadrul misiunii ruse de pe langa sediul NATO. Contextul mai larg al acestei afaceri a facut insa ca Alianta sa nu ofere nici cel mai mic detaliu privind operatiunile pentru care au fost incriminati diplomatii rusi. Aceeasi discretie a fost pastrata si in cazul beneficiarului celui mai mare scandal de spionaj care a zguduit Bruxelles-ul. In 2003, in cladirea Consiliului de Ministri al UE, au fost descoperite cinci dispozitive de interceptare telefonica care vizau adelegatiile Spaniei, Frantei, Germaniei, Marii Britanii, Austriei si Italiei. Surse diplomatice au indicat la vremea respectiva serviciile israeliene, insa nici o acuzatie nu a fost formulata oficial.
