Curtea Constitutionala a decis ca exista un conflict juridic constitutional intre puterea judecatoreasca, Parlament si Guvern, referindu-se la sporurile salariale pe care magistratii si le-au acordat practic de unii singuri, dand in judecata statul.

Curtea Constitutionala (CCR) a stabilit ca Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) si-a depasit atributiile si a declansat un conflict juridic constitutional intre puterea judecatoreasca, puterea legislativa, reprezentata de Parlament, si cea executiva, reprezentata de Guvern. Decizia se refera la sesizarea presedintelui Traian

Basescu privitoare la sporurile salariale pe care magistratii si le-au stabilit acordandu-si singuri castig de cauza in instante si ajungand astfel sa-si dubleze salariile, in unele cazuri. "ICCJ nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitutionalitate al acestora", au decis judecatorii CCR. Nu este insa clar ce se va intampla cu magistratii care si-au obtinut deja aceste drepturi salariale si nici modul in care un magistrat va putea de acum incolo sa intenteze un proces impotriva statului, pe probleme salariale. "In motivatia deciziei CCR se va clarifica ce se va intampla de acum incolo.

 

Practic, acum CCR a spus ca ICCJ nu avea nici o baza legala sa faca ceea ce a facut", ne-a explicat Laura stefan, experta anticoruptie a Societatii Academice Romane. Nici profesorul de drept constitutional Corneliu Liviu Popescu nu este lamurit asupra efectelor pe care le va avea decizia CCR: "Este clar ca ceea ce s-a intamplat in trecut nu poate fi afectat, conform principiului neretroactivitatii. Nu s-a cenzurat insa nici constitutionalitatea vreunei legi, deci vom afla din motivatie cum va fi de acum incolo". Premierul Emil Boc a spus insa, ieri, ca decizia Curtii se va aplica doar de acum inainte si ca Executivul va plati sporurile acordate prin sentinte. Cand a sesizat CCR, Traian Basescu a explicat ca instantele au ajuns sa dea castig de cauza magistratilor care cereau sporuri salariale, in baza unei legi care fusese abrogata. O alta problema care a trezit furia magistratilor a fost intentia Guvernului de a recalcula pensiile obtinute in baza unor legi speciale si de a le readuce in aceeasi formula de calcul cu cele ale restului bugetarilor.

 

Mihai seitan, consilier pe probleme sociale al premierului Emil Boc, a explicat ca "legea se va aplica din momentul in care apare. Din momentul acela se micsoreaza pensiile in viitor, nu in urma". Consilierul de stat a explicat ca beneficiarii de legi speciale, deci si magistratii, vor primi pensii calculate in functie de cat contribuie din salariu, la fel ca restul cetatenilor. Beneficiile de care s-au bucurat pana acum nu le vor fi cerute inapoi, deci nu se pune problema ca Guvernul sa incalce principiul neretroactivitatii legilor. Mecanismul legislativ pe care il va folosi Guvernul pentru a micsora pensiile speciale ramane insa o problema spinoasa, ne-a explicat Laura stefan: "In general, se foloseste teoria dreptului castigat: daca am primit azi o suma, nu poti sa mi-o iei inapoi maine". In timp ce judecatorii CCR dezbateau sesizarea presedintelui, asociatii de magistrati care altadata se aflau pe pozitii opuse au criticat dur posibilitatea ca sporurile lor salariale si pensiile speciale sa dispara.

 

Judecatoarea Lidia Barbulescu, vicepresedinta ICCJ si membra a Consiliului Superior al Magistraturii, a luat-o chiar inaintea CCR: "Eu cred ca ar fi neconstitutionala recalcularea pensiilor. Legea nu are cum sa retroactiveze". SoJust, asociatie profesionala care cu alte ocazii s-a situat impotriva curentului de opinie al breslei magistratilor, a sarit ca arsa. "Magistratii au o situatie mai speciala. Nici salariile si nici pensiile magistratilor nu pot scadea", a spus judecatorul Cristi Danilet, presedintele SoJust. Uniunea Nationala a Judecatorilor a avertizat ca includerea magistratilor in sistemul salarizarii unice va duce la parasirea sistemului de catre magistrati. In 2009, peste 700 de magistrati au parasit deja profesia, sustine asociatia. Dramatizarea intregii situatii a venit din partea Monei Pivniceru, presedinta Asociatiei Magistratilor: "Judecatorii incep sa fie prigoniti in Romania asa cum erau preotii in anii ‘40".