Romania poate rata un Premiu Nobel in fizica, in urma experimentelor de la CERN – Elvetia, deoarece nu este membra a Organizatiei Europene pentru Cercetari Nucleare (CERN), desi momentul aderarii era programat pentru acest an, dar din cauza banilor, tara noastra a ramas in afara celui mai select club al stiintei mondiale, a declarat – in exclusivitate pentru Agerpres – Anton Anton (foto2), fostul ministru al Educatiei si Cercetarii.
"Din 2004, de cand am ajuns la cercetare, am intreprins demersuri sistematice, astfel incat Romania sa devina membra la CERN, pentru ca noi participam la experimente, beneficiem de rezultate, suntem parteneri, dar nu suntem membri ai acestei structuri de cercetare mondiala. Daca un roman va fi cel care va descoperi noua 'particula a lui Dumnezeu' ce se naste in timpul ciocnirii atomice din cadrul experimentului, Romania nu va avea dreptul sa ia Premiul Nobel, pentru ca nu e membra CERN si nu are drept de proprietate asupra descoperirii, in schimb, pot lua Nobelul francezii, spre exemplu, pentru ca sunt membri de drept", a spus Anton.
Omul de stiinta a spus ca dintre toate tarile europene, doar Romania nu este membra a CERN, si asta, "din cauza Ministerului Finantelor care a taiat fondurile de la Cercetare pentru a crea Ministerul Turismului".
Anton Anton spune ca Romania trebuia sa participe cu circa un milion de euro, o parte data la inceput, dupa care, cotizatia ar fi fost progresiva, la fel cum cotizeaza si celelalte tari membre CERN. Cererea tarii noastre a fost luata in discutie de Adunarea Generala a CERN, in luna decembrie 2008.
"Romania a fost foarte mult timp izolata de comunitatea stiintifica, dar, de mai multi ani, stiinta romaneasca a iesit in lume cu capul sus si nu mai este in postura in care doar incearca sa iasa in strainatate, sa se tarasca usor si sa se alature altora", spune fostul ministru al Educatiei.
In ceea ce priveste colaborarea Romaniei la CERN, Anton a mentionat ca Romania participa la patru experimente, respectiv ALICE (pentru care s-au cheltuit aproape 1,5 milioane de euro), prin contributia Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara 'Horia Hulubei' si Institute of Space Science; ATLAS (care a costat Romania 975.000 de euro), la care au participat Universitatea din Bucuresti, Institutul National de Tehnologii Moleculare din Cluj si Universitatea de Vest din Timisoara; LHCb si LCG-TIER 2, care au costat tara noastra 658.000 de euro, respectiv, 714.000 de euro, la care se adauga contributia de 458.000 de euro pentru experimentul DIRAC.
Acceleratorul de particule din Elvetia trebuia sa porneasca pe data de 18 septembrie 2008, dar, din cauza unor defectiuni, declansarea experimentului a fost amanata pentru primavara acestui an. In urma problemelor descoperite de expertii internationali (scurgeri de heliu, care au necesitat inlocuirea a 53 de magneti – n.r.) apasarea pe butonul care va da frau liber particulelor nucleare ce ar putea crea, in miscarea lor, conditiile de la inceputurile facerii lumii pe Terra, a fost reprogramata pentru luna noiembrie 2009. Reparatiile s-au ridicat la circa 20 de milioane de lire sterline.
Pornind de la aceasta defectiune, Anton Anton afirma ca nu pot avea loc accidente de genul celui de la Cernobil, care sa puna in pericol viata oamenilor, iar in spatiu este cu atat mai putin probabila 'sansa' de a se produce vreun dezastru.
Referitor la pericolul declansarii unui dezastru capital, in urma acestui experiment, care sa duca la aparitia gaurilor negre si la dezintegrarea Terrei, Anton Anton si-a exprimat optimismul, afirmand ca o gaura neagra, in sens astrofizic, nu poate aparea pentru ca aceasta reprezinta ultimul stadiu de evolutie a stelelor, iar acestea ar trebui sa ajunga sa aiba o masa mai mare decat cea a Soarelui.
"In experimentul din Elvetia pot aparea, teoretic, dar putin probabil, niste mini gauri negre, dar care se evaporeaza, deci nu exista nicio tragedie, chiar daca acestea ar aparea", a explicat Anton.
Despre asa numita 'particula a lui Dumnezeu' s-a vorbit, pentru prima data, in urma cu vreo 40 de ani, iar acceleratorul de la Geneva a fost creat tocmai pentru a o descoperi si a afla tainele facerii lumii. Inca din anii '60, unii fizicieni au sustinut ca imediat dupa Big Bang s-a format un camp invizibil de forta, care da masa Universului si face posibila viata. Masinaria genezei de la CERN, folosind protoni la viteze foarte mari, apropiate de viteza luminii in vid, care s-ar ciocni, ar urma sa recreeze conditiile din momentul Big Bang-ului, explicand, intr-o mare masura, alcatuirea materiei.
Proiectul de la CERN a fost conceput din 1983, iar din 1996 au demarat lucrarile efective, valoarea investitiilor fiind de 3,76 miliarde de euro. Mii de fizicieni si ingineri din lumea intreaga au luat parte la constructia acceleratorului menit sa creeze conditiile existente in Univers, imediat dupa Big Bang, inainte ca particulele elementare sa se asocieze pentru a forma nucleele atomice. Acceleratorul de particule este construit in subteran, la granita dintre Franta si Elvetia, de Organizatia Europeana pentru Cercetarea Nucleara (CERN).
