Stirile conform carora olandezii vand in stil mare bisericile si le transforma in discoteci sau moschei nu sunt deloc lipsite de adevar, asa cum reiese dintr-o vizita facuta in Olanda de un austriac din landul Austria Inferioara, scrie ziarul austriac Die Presse, citat de Agerpres.
Autorul articolului, care marturiseste ca astfel de stiri sunt intrucatva deranjante pentru un austriac crescut in umbra scolii de manastire, povesteste cum a intrat mai intai in contact cu firma Reliplan, care se ocupa de aceste vanzari. Austriacul s-a deplasat mai apoi in Olanda, fiind asteptat la gara din Zwijndrecht de sefa firmei, Mickey Bosschert, in varsta de 60 de ani, o mama moderna si femeie de afaceri. Primul ei salut, Gruess Gott! (salut folosit in Austria si sudul Germaniei, tradus aproximativ prin "Dumnezeu sa te binecuvanteze", n.red.), parea sa fie o provocare, insa explicatia a venit curand: Mickey lucrase in perioada studentiei la un hotel din Viena, dupa care a devenit femeie de afaceri si a facut milioane cu produse cosmetice. In urma cu 19 ani ea a fondat Reliplan. "Am vandut deja 900 de biserici", se lauda Mickey, ceea ce inseamna ca ea acorda consultanta parohiilor de-a lungul anilor, incercand sa gaseasca posibilitati de utilizare. Consultanta acordata bisericilor este o treaba de durata, pentru ca "se cearta tot timpul", povesteste Mickey, calificand drept "un lucru frumos" faptul ca parohiile protestante au dreptul sa-si vanda bisericile in mod independent, in timp ce la catolici decizia este luata de dieceza, iar unii episcopi prefera demolarea unei desacralizari.
Mai multe sute de biserici au fost transformate in spatii de locuit iar trei in moschei, insa Bosschert nu mai vrea acest lucru, la fel cum nu mai doreste nici transformarea bisericilor in supermarketuri, pentru ca asta provoaca respingere. O data, povestea femeia de afaceri, i-a spus sotului ei ca a avut de toate doar indieni nu iar ziua urmatoare, "sa vezi si sa nu crezi", in biroul ei a venit un indian, in cautarea unei capele. Ea adauga insa ca a avut probleme cu indienii, pentru ca acestia dansau noaptea si se desfatau cu un lichid stimulant, ceea ce nu a fost pe placul vecinilor.
Bosschert l-a dus apoi pe austriac la fosta biserica Ichutuskerk din Zwijndrecht. Biserica, spunea ea, a fost greu de vandut, 90 la suta din spatiu fiind reprezentat de un acoperis piramidal, care nu trebuia modificat. Spatiul a fost transformat intr-o cresa, frumos decorata cu flamingi, pestisori zburatori si palmieri de plastic. In centrul fostei biserici era amenajata spalatoria. In 1999 a fost vanduta orga iar in 2001 spatiul a fost preluat de cresa.
Colaboratorul indonezian al lui Bosschert i-a condus apoi pe ea si oaspetele ei austriac la o biserica in curs de vanzare, in sudul Olandei, la rugamintea autorului. Curatorul (tarcovnicul) nu a fost de gasit asa ca ei s-au asezat la masa unui restaurant de pe sosea, unde doamna Bosschert a povestit de ce face aceste lucruri. Vanzarea de biserici este in plin avant iar in urmatorii ani doar in Olanda va exista un numar de 2.000 de biserici disponibile, asa ca nici urma de recesiune, pentru ca merge bine in acest domeniu, arata ea. La inceput a fost cumva altfel. Doamna Bosschert si-a pierdut fiica din cauza unei boli si a cautat alinare intr-o biserica. Pastorita de acolo i-a povestit ca doreste sa demoleze biserica iar Bosschert a considerat ca este pacat si s-a apucat sa renoveze biserica, la fel ca si altele. S-ar putea spune ca salveaza biserici.
