» Guvernele s-au indatorat excesiv, consumatorii gafaie la plata ratelor, populatia este intr-un proces rapid de imbatranire. Concluzia? Bursele si fondurile de pensii vor avea tot mai putin de oferit.
Bursa a trecut destul de bine peste socul caderii Guvernului (BE-C a pierdut 0,5%, iar indicele SIF-urilor a inchis sedinta de miercuri cu 1% mai sus, printr-o abila cosmetizare de final), semn ca speculatorii se uita doar pe pietele externe, cumpara si vand la Bucuresti in functie de cum a inchis indicele Dow Jones cu o seara inainte sau cum arata indicii americani pe futures in ziua respectiva. Asa ca am avut zile absolut linistite la bursa si cand BNR modifica dobanda de politica monetara, si cand am asistat la cutremure politice mai mici sau mai mari, si cand economia a surprins prin amplitudinea scaderii din trimestrul al doilea. Nimic nu pare sa-i tulbure pe speculatorii autohtoni si nici nu e de mirare cat timp sunt singuri in curtea scolii, investitorii autentici asteptand vremuri mai bune.
Cum consumul se reduce pe masura ce numarul salariatilor scade (2015-2040 este o perioada sensibila din cauza varfului de "dezertari" din campul muncii prin pensionarea generatiei baby-boom; in Romania, generatiile de decretei au cam 500.000 de membri, in timp ce generatiile nascute dupa 1989, cand contraceptia fusese permisa, doar putin peste 200.000), e greu de mizat pe companiile existente cu speranta ca profiturile li se vor conserva ca prin minune, gradul lor de indatorare fiind deja destul de mare. Nu ne ramane decat sa speram in aparitia unor inovatii tehnologice comparabile prin efectele pe termen lung cu exploatarea combustibililor fosili sau cu descoperirea internetului pentru a mai putea considera bursele un loc interesant.
Altfel, speculatorii pot gasi oricand oportunitati si pe crestere, si pe scadere, pretul actiunilor poate urca daca inflatia explodeaza (chiar si in conditiile in care profiturile companiilor scad), dar investitorii care vor actiuni de crestere, cu perspective pe termen lung, si care nu tolereaza hazardul ar fi mai bine sa se abtina.
Pretul activelor, sens unic
Cresterea brusca a numarului de pensionari in anii ce vin ar trebui sa-i puna serios pe ganduri pe cei ce planuiesc o investitie imobiliara, un plasament in bonduri guvernamentale ori achizitia de actiuni. E greu de presupus ca deficitul de cerere va fi acoperit repede de emigrantii ajutati de guverne si banci sa completeze locurile goale din piata muncii si sa faca achizitii pe datorie. In schimb, ne este mult mai usor sa vedem un numar in crestere de proprietati scoase la vanzare in anii ce vin, emisiuni de titluri de stat care trebuie refinantate (sa vedem cine mai plaseaza bani aici, in conditiile in care deficiele bugetare sunt in crestere); fondurile de pensii au nevoie de bani pentru a le oferi asiguratilor, iar principalele lor active sunt bondurile guvernamentale, o presiune in crestere la vanzarea de actiuni. Se asteapta cineva la cresterea burselor pe termen lung in aceste conditii, ori a pietelor imobiliare?
» Cand e de luat in calcul o investitie in aur?
In Romania detinatorii de aur se izbesc de un obstacol serios in momentul in care doresc sa il revanda, chiar daca e vorba de aurul de 24K (cotatiile de cumparare sunt semnificativ sub cursul oficial de la BNR). O alternativa de plasament o pot reprezenta insa actiunile companiilor de minerit listate pe pietele externe. E bine sa asteptati insa transarea disputei intre analisti: ne asteapta o perioada de deflatie (modelul japonez) inainte de cresterea preturilor sau nu? Chiar si in eventualitatea ca scenariul inflationist se confirma, o crestere a dobanzilor pe piata monetara, peste inflatie, poate tempera avansul metalului galben.
