Home    Abonamente    Publicitate    Contact/Despre noi    Contul tau
Editia nationala
Stirile zilei:
Campanii Rl
FOTO
Suplimente
Editii regionale
Colectiile Rl
Cititi online anunturile din ziarul “Romania libera”:
Imobiliare
Mica Publicitate
Arhiva:
Si ce facem cu taranii?
de acord: de acord
Miercuri, 21 Octombrie 2009 13:21

De acord cu continutul articolului.
Au perfecta dreptate cind publica asemenea lucruri; sunt oameni rupti DIN realitate si nu DE realitate! Cum pot intra in posesia raportului?Multumesc.
« inapoi la articol
de acord: de acord
Miercuri, 21 Octombrie 2009 13:21
De acord cu continutul articolului. Au perfecta dreptate cind publica asemenea lucruri; sunt oameni rupti DIN realitate si nu DE realitate! Cum pot intra in posesia raportului?Multumesc.
laur22: tzaranii care tzarani ?
Miercuri, 21 Octombrie 2009 12:31
De Laur Aia care au suferit enorm pe vremea comunismului ca au fost "dezradacinatzi" de la tzara la oaras ? Aia ? Pai ne facem cu ei ce n-am facut si cu industria "ceausista" ce ne-am facut si cu "grevistii" de la Steagu Roasu si de la Tractorul Ne facem cum zice moto-ul revolutziei anticomuniste : Cine poate oase roade cine nu face foamea pe margine Acuma revenind la numere sa vedem ce zicea alt analist despre sitauatzia din agricultura analist care n-a mai avut loc la 22 de deontogi de genul celor de la RL : Cum arata situatzia numeric si de ce tota lumea vorbeste doar despre agricultura pe suprafete mare fermele de mii si mi de hectare ? Pai pentru ca acolo se obtzine randamente la hectar de pana la patru ori mai mari de agricultura de subzistentza. Ilie Serbanescu dixit Miercuri, 23 Septembrie 2009 "Cei cinci mari producatori romani de cereale (companiile detinute de Ioan Niculae, Culita Tarata, Adrian Porumboiu, stefan Poienaru si Mihai Anghel) au impreuna cifre de afaceri din productia agricola de circa 300 milioane euro (400 milioane euro in ani agricoli exceptionali)! Profiturile sunt doar de cateva zeci de milioane de euro. Trei companii, bineinteles straine (Alfred Toepfer – Germania, Cargill – SUA – si Glencore International – Elvetia), realizeaza, prin subsidiarele lor din Romania, afaceri anuale din comertul cu cereale de aproape un miliard euro si profituri de sute de milioane euro. Au o asemenea rata a profiturilor pentru ca, doar frecand hartii de colo-colo si facand, eventual, anume transporturi, nu folosesc nici 300 de salariati, nu au investitii obligatorii si nici de cine stie ce capital de lucru nu au nevoie, caci ce platesc azi incaseaza maine. In 2008, an agricol exceptional, au recoltat cam un milion de tone de cereale, adica vreo 8% din totalul pe tara, desi detin numai 2% din suprafetele agricole. Randamentele lor sunt insa net superioare mediei pe tara, caci folosesc tehnici agricole avansate si au o parte din terenuri in regim irigat, deci o dependenta mai mica de conditiile meteo-climatice. Castigurile lor nete sunt insa ridicole in raport cu cele ale comerciantilor straini pe care ii aprovizioneaza. Balaurul strain cu trei capete are, prin urmare, prilejul sa-si rotunjeasca serios profiturile de sute de milioane de euro, in ciuda scaderii productiei din tara, pentru ca forteaza producatorii sa vanda neremuneratoriu din cauza presiunii pe care acestia o au de a dispune de capital de lucru pentru reluarea ciclului productiv, precum si pentru ca sunt gata sa puna la dispozitie, dar scump, semintele necesare in acest scop. Cele 4,5 milioane de mici exploatatii agricole (unde, din cauza emigratiei, nu se mai stie exact cate milioane de oameni lucreaza) nu fac nici o afacere. Supermajoritatea lor functioneaza pe pierderi. Orice incercare de valorificare catre piata a productiei prilejuieste constatarea ca pretul obtinut nu acopera costurile. Cum supravietuiesc? O parte din forta de munca se afla in sistemul pensiilor pentru agricultori. Dar, in esenta, la socoteala nu se pune niciodata costul fortei de munca. In agricultura de subzistenta forta de munca nu are pret. In agricultura de subzistenta nu se fac investitii, se accepta randamente derizorii la hectar si recolta nu merge la valorificare, ci este destinata autoconsumului (pentru hrana umana sau pentru furajarea animalelor gospodariei). Tot ceea ce eventual ramane pentru piata este jefuit pur si simplu de intermediari, fiind achizitionat sub presiune la preturi ridicole. Daca recolta este buna, preturile mici de achizitie sunt oferite sub pretextul supraproductiei. Daca recolta este slaba, preturile mici sunt oferite sub amenintarea neachizitionarii si recurgerii la importuri. Scenariul bataii de joc a intermediarilor la adresa micilor producatori seamana destul de bine cu scenariul bataii de joc a balaurului cu trei capete la adresa marilor producatori romani de cereale. Atata doar ca intermediarii satelor muncesc ceva mai mult: merg din poarta in poarta, fac presiuni pe la primarii, executa transporturi! Balaurului i se aduce totul la nas. Ma rog, balaurul este balaur! Asa arata agricultura noastra capitalista! Cei 20 de ani de la iesirea din comunism n-au facut nimic pentru agricultura. Aceasta a ajuns aproape si mai rau decat in comunism, cand era rau de tot! S-a dovedit clar ca proprietatea privata, atat de cantata, nu poate rezolva ea in sine si singura lucrurile. Dupa ce i s-a aruncat in cap tot noroiul din alte ramuri, satul romanesc a plecat in bejenie pe la straini. In timp ce orice argumente pro si contra sunt pur si simplu fara sens, in masura in care romanul mananca mereu si mereu mai mult din import. Restul, vorba unei reclame, este cancan!" in concluzie de ce este cu poutintza asa ceva ? Aceasta cumplita si odioasa bataie de joc acest act abject de piraterie evidenta dar fara violentza ? deorece conform RL Camelia Popa Joi, 20 August 2009 : "In Romania exista peste 3 milioane de ferme mici, care detin peste 30% din terenurile agricole si care practica o agricultura de subzistenta. In agricultura lucreaza 32% din forta de munca a tarii, insa, din cauza faramitarii terenurilor, fondurile UE sunt greu de atras. La Iasi, in capitala Moldovei, japonezii au venit tocmai pentru a infiinta exploatatii. Ei ii indruma pe fermieri pentru a pune pe picioare astfel de asociatii, care functioneaza in Japonia de sute de ani, desi aceasta tara nu a cunoscut comunismul. "Ne-am mirat mult ca aceste CAP-uri au fost desfiintate in Romania. stim ca erau simboluri ale economiei comuniste. Acum vom putea sa-i ajutam pe fermieri sa le reinfiinteze, in alt mod insa", a declarat Hirosishi Terunuma, expert al agentiei japoneze pentru cooperare internationala." sau mai clar http://www.romanialibera.ro/a163543/bulgaria-guns-n-roses-de-la-fabrici-de-kalasnikoave-la-agricultura-identitara.html ”O agricultura de subzistenta Agricultura bulgara ramane un exemplu perfect si instructiv al validitatii conceptului de "agricultura de subzistenta". Conceptul nu are neaparat conotatii negative. O asemenea agricultura poate fi perfect functionala intr-o "economie de tranzitie". Eroarea, in cazul Bulgariei (si, intr-o anumita masura, si in cel al Romaniei) consta in a judeca agricultura postcomunista din perspectiva unei comparatii cu agricultura intensiva, mecanizata si industrializata a occidentului. Agricultura bulgara (si aici iarasi se impune o comparatie cu Romania) functioneaza dupa alte criterii decat cea Occidentala. Aici trebuie, in primul rand, avut in vedere costul extrem de redus al fortei de munca; in agricultura bulgara de subzistenta, varsta medie a agricultorilor este de 62 de ani. Unii economisti contestatari au subliniat faptul ca, dat fiind ca sansele acestor persoane de a gasi un loc de munca in afara agriculturii de subzistenta ar fi egale cu zero, chestiunea eficacitatii economice a acestui tip de agricultura este nerelevanta si ca deci orice profit este un beneficiu net.” de ce nu exista viitor in agricultura din Romania ? pentru ca : "Trei companii, bineinteles straine (Alfred Toepfer – Germania, Cargill – SUA – si Glencore International – Elvetia), realizeaza, prin subsidiarele lor din Romania, afaceri anuale din comertul cu cereale de aproape un miliard euro si profituri de sute de milioane euro. Au o asemenea rata a profiturilor pentru ca, doar frecand hartii de colo-colo si facand, eventual, anume transporturi, nu folosesc nici 300 de salariati, nu au investitii obligatorii si nici de cine stie ce capital de lucru nu au nevoie, caci ce platesc azi incaseaza maine. "
laur22: tzaranii care tzarani ?
Miercuri, 21 Octombrie 2009 12:15
aia care au suferit enorm pe vremea cominismului ca au fost "dezradacinatzi" de la tzara la oaras ? Aia ? Pai ne facem cu ei ce n-am facut si cu industria "ceausista" ce ne-am facut si cu "grevistii" de la Stegau Roasu si de la Tractorul Cine poate oase roade cin nu face foamea pe margine acuma revenind la numere sa vedem ce zicea alt analist despre sitauatzia din agricultura analist care n-a mai avut loc la 22 de deontogi de genul celor de la RL : Cum arata situatzia numeric ? Ilie Serbanescu dixit Miercuri, 23 Septembrie 2009 "Cei cinci mari producatori romani de cereale (companiile detinute de Ioan Niculae, Culita Tarata, Adrian Porumboiu, stefan Poienaru si Mihai Anghel) au impreuna cifre de afaceri din productia agricola de circa 300 milioane euro (400 milioane euro in ani agricoli exceptionali)! Profiturile sunt doar de cateva zeci de milioane de euro. Trei companii, bineinteles straine (Alfred Toepfer – Germania, Cargill – SUA – si Glencore International – Elvetia), realizeaza, prin subsidiarele lor din Romania, afaceri anuale din comertul cu cereale de aproape un miliard euro si profituri de sute de milioane euro. Au o asemenea rata a profiturilor pentru ca, doar frecand hartii de colo-colo si facand, eventual, anume transporturi, nu folosesc nici 300 de salariati, nu au investitii obligatorii si nici de cine stie ce capital de lucru nu au nevoie, caci ce platesc azi incaseaza maine. In 2008, an agricol exceptional, au recoltat cam un milion de tone de cereale, adica vreo 8% din totalul pe tara, desi detin numai 2% din suprafetele agricole. Randamentele lor sunt insa net superioare mediei pe tara, caci folosesc tehnici agricole avansate si au o parte din terenuri in regim irigat, deci o dependenta mai mica de conditiile meteo-climatice. Castigurile lor nete sunt insa ridicole in raport cu cele ale comerciantilor straini pe care ii aprovizioneaza. Balaurul strain cu trei capete are, prin urmare, prilejul sa-si rotunjeasca serios profiturile de sute de milioane de euro, in ciuda scaderii productiei din tara, pentru ca forteaza producatorii sa vanda neremuneratoriu din cauza presiunii pe care acestia o au de a dispune de capital de lucru pentru reluarea ciclului productiv, precum si pentru ca sunt gata sa puna la dispozitie, dar scump, semintele necesare in acest scop. Cele 4,5 milioane de mici exploatatii agricole (unde, din cauza emigratiei, nu se mai stie exact cate milioane de oameni lucreaza) nu fac nici o afacere. Supermajoritatea lor functioneaza pe pierderi. Orice incercare de valorificare catre piata a productiei prilejuieste constatarea ca pretul obtinut nu acopera costurile. Cum supravietuiesc? O parte din forta de munca se afla in sistemul pensiilor pentru agricultori. Dar, in esenta, la socoteala nu se pune niciodata costul fortei de munca. In agricultura de subzistenta forta de munca nu are pret. In agricultura de subzistenta nu se fac investitii, se accepta randamente derizorii la hectar si recolta nu merge la valorificare, ci este destinata autoconsumului (pentru hrana umana sau pentru furajarea animalelor gospodariei). Tot ceea ce eventual ramane pentru piata este jefuit pur si simplu de intermediari, fiind achizitionat sub presiune la preturi ridicole. Daca recolta este buna, preturile mici de achizitie sunt oferite sub pretextul supraproductiei. Daca recolta este slaba, preturile mici sunt oferite sub amenintarea neachizitionarii si recurgerii la importuri. Scenariul bataii de joc a intermediarilor la adresa micilor producatori seamana destul de bine cu scenariul bataii de joc a balaurului cu trei capete la adresa marilor producatori romani de cereale. Atata doar ca intermediarii satelor muncesc ceva mai mult: merg din poarta in poarta, fac presiuni pe la primarii, executa transporturi! Balaurului i se aduce totul la nas. Ma rog, balaurul este balaur! Asa arata agricultura noastra capitalista! Cei 20 de ani de la iesirea din comunism n-au facut nimic pentru agricultura. Aceasta a ajuns aproape si mai rau decat in comunism, cand era rau de tot! S-a dovedit clar ca proprietatea privata, atat de cantata, nu poate rezolva ea in sine si singura lucrurile. Dupa ce i s-a aruncat in cap tot noroiul din alte ramuri, satul romanesc a plecat in bejenie pe la straini. In timp ce orice argumente pro si contra sunt pur si simplu fara sens, in masura in care romanul mananca mereu si mereu mai mult din import. Restul, vorba unei reclame, este cancan!" in concluzie de ce este cu poutintza asa ceva ? Aceasta cumplita si odioasa bataie de joc acest act abject de piraterie evidenta dar fara violentza ? deorece conform RL Camelia Popa Joi, 20 August 2009 : "In Romania exista peste 3 milioane de ferme mici, care detin peste 30% din terenurile agricole si care practica o agricultura de subzistenta. In agricultura lucreaza 32% din forta de munca a tarii, insa, din cauza faramitarii terenurilor, fondurile UE sunt greu de atras. La Iasi, in capitala Moldovei, japonezii au venit tocmai pentru a infiinta exploatatii. Ei ii indruma pe fermieri pentru a pune pe picioare astfel de asociatii, care functioneaza in Japonia de sute de ani, desi aceasta tara nu a cunoscut comunismul. "Ne-am mirat mult ca aceste CAP-uri au fost desfiintate in Romania. stim ca erau simboluri ale economiei comuniste. Acum vom putea sa-i ajutam pe fermieri sa le reinfiinteze, in alt mod insa", a declarat Hirosishi Terunuma, expert al agentiei japoneze pentru cooperare internationala." sau mai clar http://www.romanialibera.ro/a163543/bulgaria-guns-n-roses-de-la-fabrici-de-kalasnikoave-la-agricultura-identitara.html ”O agricultura de subzistenta Agricultura bulgara ramane un exemplu perfect si instructiv al validitatii conceptului de "agricultura de subzistenta". Conceptul nu are neaparat conotatii negative. O asemenea agricultura poate fi perfect functionala intr-o "economie de tranzitie". Eroarea, in cazul Bulgariei (si, intr-o anumita masura, si in cel al Romaniei) consta in a judeca agricultura postcomunista din perspectiva unei comparatii cu agricultura intensiva, mecanizata si industrializata a occidentului. Agricultura bulgara (si aici iarasi se impune o comparatie cu Romania) functioneaza dupa alte criterii decat cea Occidentala. Aici trebuie, in primul rand, avut in vedere costul extrem de redus al fortei de munca; in agricultura bulgara de subzistenta, varsta medie a agricultorilor este de 62 de ani. Unii economisti contestatari au subliniat faptul ca, dat fiind ca sansele acestor persoane de a gasi un loc de munca in afara agriculturii de subzistenta ar fi egale cu zero, chestiunea eficacitatii economice a acestui tip de agricultura este nerelevanta si ca deci orice profit este un beneficiu net.” "Trei companii, bineinteles straine (Alfred Toepfer – Germania, Cargill – SUA – si Glencore International – Elvetia), realizeaza, prin subsidiarele lor din Romania, afaceri anuale din comertul cu cereale de aproape un miliard euro si profituri de sute de milioane euro. Au o asemenea rata a profiturilor pentru ca, doar frecand hartii de colo-colo si facand, eventual, anume transporturi, nu folosesc nici 300 de salariati, nu au investitii obligatorii si nici de cine stie ce capital de lucru nu au nevoie, caci ce platesc azi incaseaza maine. "
toader: sursa
Miercuri, 21 Octombrie 2009 11:16
exista un link catre raport? din editorial reies doar cateva puncte larg acceptate in randul intelectualitatii "de pana" fara a avea insa fundamentele socio-economice pentru a elabora concluzii de asemenea anvergura. ar fi pacat sa fie doar o insailare de idei primite si nu deduse si demonstrate. multumesc anticipat, dan toader
Cristian Ghinea: Domnule Toader, Raportul se gaseste pe site-ul Centrului Roman de Politici Europene - www.crpe.ro Link direct: http://www.crpe.ro/library/CRPE_Policy_Memo_no.4_RO.pdf Gasiti acolo demonstratia pe larg si argumentele care nu puteau incapea intr-un editorial. Multumim de interes. Cristian Ghinea
Miercuri, 21 Octombrie 2009 17:54
toader: nu ma hazardez sa emit nicio concluzie.:) cer doar argumente la o opinie expusa. nu spun ca e bun sau rau ce sustine domnul ghinea, cu care de altfel, m-am intersectat o data in viata. in schimb, ultimii trei laureati nobel pentru economie s-au contrazis fiecare cu fiecare (in privinta abordarii sistemice si eficientei). ceea ce sustineti dumneavoastra este pe linia lui stiglitz. ok, pot accepta asta. pot insa sa citesc si altceva pe langa asta, cu argumente cel putin la fel de bune. sau pacatuiesc? :) * auzi la el, marxist.:)) moi.:))) *
Miercuri, 21 Octombrie 2009 13:31
bulgakov: si ma rog cum nu au fundamente socio-economice cum spuneti in maniera marxista? nu este structura proprietatii cea pe care o prezinta domnul ghinea? este realitatea platilor la suprafata o marota intelectuala? sa fie nevoie de o demonstratie pentru a vedea ca statul functioneaza in logica productivista a ceausismului si nimic altceva pentru ca nu e in stare sa inteleaga ca serveste societatea si nu invers? dumneavoastra pe ce fel de studiu aprofundat va bazati sa va permiteti sa emiteti parerea ca aceste afirmatii nu sunt reale sau sunt doar clisee?
Miercuri, 21 Octombrie 2009 11:41
Surveyer: Tratati cauza problemei
Miercuri, 21 Octombrie 2009 08:46
Deci avem ceva milioane de gospodarii mici, sub 1 ha - unde se face, cica, agricultura de subzistenta, plusa vreo trei milioane de tarani care "subzista" din asa ceva si sug si de la stat subventii, apoi pensii, etc. Totusi, aceste asa-zis mici gospodarii sunt situate pe terenuri agricole de calitate - ce n-ar da alte tari sa le aiba ! Deci stam pe o comoara si ne plangem de foame. Problema este ca tarnii nu vor cu nici un chip sa inteleaga ca numai daca se unesc in asociatii, ceva, pot face agricultura comerciala (probabil au teama asta de "unire" de cand au fost fortati sa intre in cooperativele agricole, ca stiu unde i-a dus atunci "unirea" aia fortata). Totusi, e de natura evidentei ca o gopodarie sub 20 ha cel putin nu poate fi rentabila. Daca s-ar constitui in asociatii, in ferme medii si mari (macar concesionandu-si pamantul, daca alte mijloace nu au si mai sunt si prea batrani) - taranii nostri ar trai din dividente, nu din subventii de la stat.
Lorelei: sa vorbim si despre asociere
Miercuri, 21 Octombrie 2009 08:22
Sunt cu totul de acord - ar trebui sa vorbim si despre asociere, despre serviciile de consultanta agricola inexistente, despre faptul ca taranii nu au de fapt acces la fondurile si programele care le sunt destinate. Pe cand o analiza a situatiei masurilor PNDR destinate fermelor de semi-subzistenta si faimoaselor masuri "cei 20.000 Euro la instalare" destinate tinerilor fermieri.
amuzatu: adica FSN/PDSR/PSD
Miercuri, 21 Octombrie 2009 07:47
a transformat agricultura in ceea ce aveam inainte de '45. Citeva mari mosii (ferme de mii de hectare......?!!!!) si restul pleava! Cind va spuneam eu ca asti-as chiaburo-comunisti....De fapt mosiero-comunisti.......



Gradina zoologica cu dinozauri...
Gradina zoologica cu dinozauri bagati in priza fotoreportaj de Mihai Barbu

Urmareste-ne pe twitter

Sunteti de acord ca alegerile sa aiba loc intr-una dintre zilele saptamanii?




Ce s-a schimbat
in Romania
dupa 20 de ani?
Spune-ti parerea!

Capricorn: Descarca-ti energia in acest week-end. Fie mergi la sala, fie te duci intr-o excursie, fie te intalnesti cu prietenii si prietenele cu care sa mai "pui tara la cale". Daca ceva te ingrijoreaza, discuta acum cat se poate de deschis cu persoanele impli...
continuare


Cursul BNR din Luni, 15 Martie 2010
1 EUR = 4.0898 lei
1 USD = 2.9819 lei





Oferte Constructii
Constructii case, case din lemn, amenajari, termopane
www.oferte-constructii.ro

Skeye Blue
Spoturi audio, tipografie offset, bannere, mesh-uri
www.skeyeblue.ro


Copyright © 2003 - 2007 Societatea "R" S.A.
Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii
Pentru intrebari / probleme tehnice: webmaster@romanialibera.ro
Partener IT: www.zitec.ro