prezidentiale a scazut constant, de la 86,19% in mai 1990, la circa 70% ale celor doua tururi de prezidentiale din 1992, pana la 55% in turul II al cursei pentru Cotroceni din 2004. Analistii sunt insa de parere ca 22 noiembrie 2009 ar putea aduce un reviriment al prezentei la vot. In afara de traditionala atractivitate pe care o exercita asupra publicului alegerea "sefului statului" fata de alte tipuri de alegeri (europarlamentarele par cele mai plictisitoare si nu numai in Romania), exista si alte semne ca prezenta la vot va fi una masiva.

Nemultumirile provocate de criza,

blocajul generat de uriasa disputa dintre Presedintie si Parlament in privinta desemnarii premierului si aparitia "solutiei Iohannis" au dus toate la conturarea a doua tabere clar delimitate. Pe de o parte, tabara pro-Basescu, promotoarea unei politici de forta, cu solutii radicale de reforma a institutiilor si tabara parlamentara, alcatuita din PSD, PNL, UDMR care sustine forma actuala a Parlamentului si pe Iohannis in functia de premier.  
Desi separarea alegerilor prezidentiale de cele parlamentare, prevazuta de Constitutia din 2005, ar trebui sa duca la discutarea subiectelor legate strict de atributiile presedintelui, profesorul de stiinte politice, Andrei Taranu remarca faptul ca marile teme ale campaniei electorale actuale n-au de fapt nici o legatura cu atributiile prezidentiale, asa cum sunt ele prevazute de Constitutie. Potrivit legii fundamentale, presedintele are atributii limitate. El are misiunea de mediere atat intre puterile statului, cat si intre puterile statului si diferite grupuri ale societatii, trebuie sa se ocupe de politica externa, fiind cel care numeste ambasadori si da directia politicii externe, ca si de politica de aparare, ca presedinte inclusiv al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Avand insa in vedere ca partidele politice, prin definitie menite sa lupte pentru a ajunge la putere, nu au ajuns in acest moment la un compromis rezonabil cu privire la intrebarea simpla "cine trebuie sa alcatuiasca Guvernu?", batalia prezidentiala a devenit o lupta pentru puterea executiva, adica pentru guvern. Din acest motiv, "temele de campanie ale celor noua candidati la Presedintie se anunta a fi cu totul altele decat presupune fisa postului de presedinte intr-o republica semiprezidentiala" spune Andrei Taranu. In plus, criza economica impinge subiecte precum somajul,  veniturile in scadere in prim-plan. Nu intamplator, cei mai importanti candidati si-au lansat si adevarate programe de guvernare si se contureaza deja tandemul presedinte-premier.

Profesorul Andrei Taranu de la SNSPA explica faptul ca din aceasta contradictie dintre fisa limitata a postului de presedinte pe de o parte si agenda partidelor si a presiunii crizei economice pe de alta parte, a aparut conflictul institutional dintre Presedintie si Parlament. In acest context, Traian Basescu merge pe o campanie violenta impotriva Parlamentului si impotriva partidelor. La nivel mediatic, el a lovit inclusiv partidul care il sustine, PDL. "Am sa castig oricum alegerile", le-a spus el liderilor de la centru si locali ai PDL. De partea cealalta, tabara PSD, PNL, UDMR apare ca una a negociatorilor, a celor care se inteleg, discuta, pastreaza procedurile si respecta Constitutia. Cele trei partide merg pe tema calmarii apelor, a linistii, a pacii sociale de care este nevoie pentru depasirea crizei economice.

In acelasi timp, aparitia celor doua tabere contureaza si un calendar precis al perioadei de dupa prezidentiale. Cine merge pe varianta Basescu trebuie sa stie ca urmeaza alte alegeri. Fie ca majoritatea parlamentara a echipei adverse va bloca in continuare alcatuirea unui cabinet agreat de presedinte, astfel ca alegerile anticipate ar putea risca sa devina obligatorii (daca se incearca de trei ori alcatuirea Guvernului, fara succes). Fie presedintele insusi insistand pentru modificarea Constitutiei in sensul unui parlament unicameral, va provoca alegeri pentru acest nou Legislativ. In schimb, cine merge pe varianta "solutiei Iohannis" isi exprima mai degraba preferinta pentru stabilitate, fie ea institutionala, fie politica. Pe aceasta linie castiga puncte in egala masura Crin Antonescu si Mircea Geoana.

In 2004 tema europeana si cea anti-coruptie au fost preponderente. In 2009 Parlamentul devine principalul front de batalie in campania prezidentiala din acest an. Nu intamplator, Sorin Oprescu a pierdut teren substantial dupa ce, prin plecarea PSD de la guvernare si aparitia "solutiei Iohannis", spectrul politic s-a impartit brusc in cele doua tabere. Dupa caderea Guvernului Boc si evolutiile ulterioare ale conflictului dintre Presedintie si Parlament, Sorin Oprescu a devenit marginal. Nu are nici partid, nu este nici in Parlament, ca sa se bata cu Presedintia actuala.

Candidatii anului 2009
A sasea runda de alegeri organizate in Romania dupa Revolutia din decembrie 1989 aliniaza la linia de start opt candidati, un numar considerabil mai mic decat la ultimele trei scrutine (16 candidati in 1996, cate 12 candidati in 2000 si 2004). Din cei opt, sondajele crediteaza cu sanse reale patru candidati.

Traian Basescu
Presedinte in functie, candideaza ca independent sustinut de PDL
Data nasterii: 4 nov 1951
Starea civila: casatorit
Castigator al alegerilor din 2004, cu un puternic mesaj anticoruptie si adresandu-se mai degraba tinerilor si mediului urban, Traian Basescu pare sa-si fi schimbat intre timp electoratul-tinta. El s-a reorientat, indreptandu-se inclusiv spre segmente de electorat care apartineau pana recent PSD, PRM sau PNG. Candidatul sustinut de PDL isi va desfasura campania sub sloganul "Basescu pentru Romania". Pentru promovarea referendumului pentru Parlament unicameral si reducerea numarului de alesi a optat pentru "Vreau o Romanie a bunului-simt". Detalii pe www.basescu.ro si www.basescupresedinte.ro.

Mircea Geoana

Presedinte al PSD
Data nasterii: 14 iulie 1958
Starea civila: casatorit
Fost ambasador si ministru de Externe, Mircea Geoana se afla in fruntea PSD din vara anului 2005, cand l-a inlocuit pe Ion Iliescu. Presedinte al celui mai mare partid din Romania, in care se infrunta simultan mai multe centre de putere, Mircea Geoana a reusit sa se mentina la conducere, dand impresia ca asculta pe toata lumea si promoveaza pluralismul opiniilor. Este calitatea care i-ar putea aduce un avantaj in batalia cu Traian Basescu, asociat ideii de lider autoritar. Mircea Geoana a intrat in campanie cu sloganul "Cred in Romania", dar exista si varianta "Geoana uneste". Programul politic al liderului PSD a fost prezentat sub numele "O singura Romanie". Detalii pe www.mirceageoana.ro.

Crin Antonescu

Presedinte al PNL
Data nasterii: 21 sept. 1959
Starea civila: casatorit
Crin Antonescu a preluat sefia PNL in primavara anului 2009, promitand o linie mult mai consecventa cu valorile vechiului partid istoric decat a promovat fostul premier Calin Popescu Tariceanu. Cu o cariera parlamentara incununata nu numai de un real talent oratoric, ci si de absenteism, Crin Antonescu a inregistrat o victorie de imagine substantiala in ultimele doua saptamani prin propunerea a ceea ce numeste "solutia Iohannis". Liderul PNL intra in campanie cu sloganul "Romania bunului-simt". Crin Antonescu si-a propus sa-si stranga fonduri pentru campanie in mod original si cu ajutorul SMS-urilor.  www.crinantonescu.ro

Sorin Oprescu
Primar al Bucurestiului
Data nasterii: 7 nov. 1951
Starea civila: divortat
"Doctorul", un apropiat al lui Ion Iliescu, candideaza ca independent promitand sa termine cu "circul" din politica. Insistand asupra neutralitatii, el spera sa repete victoria din 2008 care i-a adus Primaria Bucuresti, dar lipsa unui puternic sprijin logistic il plaseaza abia pe locul 4 intre cei mai puternici adversari. Un recent sondaj BCS in Bucuresti il asaza pe Sorin Oprescu la egalitate cu Mircea Geoana,  circa 14%, la jumatate fata de Traian Basescu si Crin Antonescu, ambii cu 31,2%. Sorin Oprescu nu si-a anuntat inca sloganul sub care-si va desfasura campania, dar pe site-ul sau, www.sorinoprescu.ro, apare langa poza sa "Romania mea!".