ii leaga.

Nascut la Bruxelles din parinti francezi, pe 28 noiembrie 1908, Lévi-Strauss a facut studii de drept la Paris si de filosofie si litere la Sorbonna. Paraseste Franta in timpul celui de-al doilea razboi mondial si preda la New School for Social Research din New York. Fondeaza impreuna cu  Henri Focillon, Jacques Maritain, J. Perrin si altii l’École libre des hautes études din New York.

Rechemat in Franta in 1944, se reintoarce in SUA un an mai tarziu, pentru a ocupa functia de consilier cultural al ambasadei. Demisioneaza in 1948 pentru a se consacra studiului. Este numit profesor la Collège de France, la catedra de antropologie culturala, unde preda din 1959 pana la retragerea din 1982. Printre numeroasele distinctii, a primit in 1966 a primit medalia de aur si premiul Viking Fund, in 1967, medalia de aur a  C.N.R.S.: in  1973, premiul Erasmus Erasme, in 2002, premiul Meister Eckhart.

 

Opera lui Claude Lévi-Strauss simbolizeaza intrarea antropologiei in campul stiintelor sociale franceze in cursul anilor 1960. Fondata pe intelegerea modului in care spiritul uman functioneaza, interpretarea teoretica se apleaca asupra relatiilor dintre natura si culturala, mai ales in registrul miturilor. In perioada petrecuta in SUA disputa lui intelectuala cu matematicianul André Weil este considerata a fi actul de nastere al unui nou capitol, matematica relatiilor sociale. In 1958 publica  "Antropologia structurala", o lucrare de pionierat, pe care o reediteaza si corecteaza in 1973.

In 1959, a fost ales la conducerea catedrei de antropologie sociala a Collège de France, unde fondeaza laboratorul de antropologie sociala si revista Homme. Lucrarile sale sunt marcate de o dubla reflexie, elaborarea teoretica a obiectului de studiu al antropologiei si, pe de alta parte, aplicarea principiilor antropologice in mitologie. Autobiografia sa intelectuala, "Tristes Tropiques", aparuta in 1955, este considerata una dintre marile carti ale secolului al XX-lea, o conciliere a etnografiei si literaturii. "Intre filosofie si stiinta a…a, opera sa este indisociabila de reflectia asupra societatii noastre si a modului ei de fucntionare. Este vorba despre o apropiere ecologica de lume si de indivizi", spunea unul dintre biografii lui, Denis Bertholet.

Intr-unul dintre putinele interviuri acordate in ultimii ani, maestrul antropologiei spunea: "Ne indreptam catre o civilizatie la scara mondiala. Traim intr-o lume careia nu ii mai apartin. Cea pe care am cunoscut-o, cea pe care am iubit-o, avea 1,5 miliarde de locuitori. Lumea de acum are 6 miliarde de fiinte. Nu mai este a mea".