val de cerere a fost stimulat de India, care la sfarsitul lunii octombrie a cumparat de la FMI, in transe, 200 tone de aur. Cantitatea reprezinta cam 6% din rezerva in metal pretios a Fondului si a adus institutiei financiare 6,7 miliarde dolari, potrivit unui comunicat al World Gold Council (WGC), un fel de patronat mondial al metalului galben. O buna parte din banii adunati prin vanzarea aurului vor finanta programele de sprijin pe care Fondul le va pune in urmatorii doi-trei ani la dispozitia tarilor sarace si indatorate. Sunt analisti care spun ca exemplul Indiei ar putea fi urmat si de alte tari ale caror banci centrale cauta forme alternative de plasament, pentru un dolar aflat in declin.

Cu doua zile din ultimele trei in scadere, moneda americana si-a indepartat investitorii; Bloomberg scrie ca la asta se adauga asteptarile ca FED sa mentina rata dobanzii la nivelul minim record pentru o perioada mai lunga. "De la inceputul anului, pretul aurului a crescut cu 24%, in timp ce Dollar Index – un indice care urmareste evolutia monedei americane in raport cu euro si alte sase valute – a scazut cu 6,4%", noteaza agentia de stiri financiare.
O statistica a WGC cu date la nivelul lunii iulie arata ca Statele Unite, de pilda, au peste trei sferturi din rezerve in aur; Germania are aproape 70%, la fel Franta, in timp ce grecii au peste 90%. Multe tari au insa proportii mult mai mici. Marea Britanie detine 17,6%, iar China sub 2%, desi chinezii au cumparat masiv in ultimii doi-trei ani. Cu cele peste 103,7 tone, Romania are in aur 7,5% din rezervele internationale, adica in jur de 2,3 miliarde euro.

Cu achizitia recenta, India aproape isi dubleaza rezerva (inainte avea 357 de tone, respectiv 4%), iar unii comentatori spun ca gestul are un impact psihologic semnificativ asupra investitorilor. "Unii cred ca si alte banci centrale vor cumpara aur pentru rezervele lor", a spus seful diviziei de metale pretioase de la Standard Bank Asia din Hong Kong.
Investitorii sunt in primul rand marile fonduri, cum e SPDR Gold Trust, fond de investitii centrat pe plasamente in aur, care si-a majorat detinerile la peste 1.108 tone (mai mult decat China sau Elvetia deci), cumparand masiv mai ales in ultima luna.

Daca ajunge la 1.100 dolari – un prag psihologic important –, pretul unciei de aur ar putea face, temporar, un pas-doi inapoi.  La inceputul lunii octombrie, analistii de la Barclays sugererau ca o prima piatra de incercare ar fi nivelul de 1.050 dolari pe uncie, prag considerat, atunci, foarte conservator. Iata ca predictia lor s-a adeverit si ramane de vazut daca in saptamanile ramase pana la final de an cotatiile au destula putere sa ramana peste acest nivel si sa tinteasca urmatorul prag – considerat de cei de la Barclays foarte optimist –, adica 1.370 dolari uncia.