FOTO: Autostrada suspendată a lui Oprescu, ultima variantă a traseului

de Moise Marinescu , 25 noiembrie 2011

Arhitecţii care proiectează autostrada suspendată promisă de Sorin Oprescu în campania electorală au realizat o nouă variantă de traseu, care îmbină soluţiile prezentate în variantele anterioare. Artera va avea o lungime de 13,5 kilometri şi va face legătura între Şoseaua Colentina, la intrarea în Bucureşti, şi Piaţa Crângaşi, relatează HotNews.

In ultima varianta propusa de proiectanti si etalata la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei in aceasta saptamana, autostrada suspendata nu mai este suspendata. Artera de circulatie ramane la sol pe o lungime de aproape 10 km, iar ceilalti 3 km ii parcurge in subteran, pe sub Parcul Herastrau. La intersectia acesteia cu arterele importante, proiectantii au propus construirea de pasaje subterane sau supraterane.

Deocamdata sunt prevazute 6 pasaje supraterane si patru pasaje subterane. Proiectantii propusesera inca un pasaj suprateran la intersectia cu Soseaua Nordului, insa, dupa disutiile din Comisia Tehnica de Urbanism, a fost scos. Pe traseul autostrazii suspendate sunt amplasate si 10 cladiri inalte/accente de inaltime: 4 de-a lungul caii ferate, dupa intersectia cu bd. Poligrafiei, 3 la intersectia cu Soseaua Andronache si 3 la intersectia cu Soseaua Colentina, relatează HotNews.

Iata traseul ultimei variante a autostrazii suspendate, propus de proiectanti si afisat la Comisia Tehnica de Urbanism a Primariei Capitalei:

- autostrada suspendata incepe de la capatul Soselei Colentina, la intersectia cu calea ferata, si continua de o parte si de alta a caii ferate, cate un sens de circulatie pe fiecare parte, pana la intersectia cu Soseaua Stefanesti si Soseaua Andronache. Aici, inelul median ramane la sol, iar peste el este construit un pasaj suprateran care leaga Soseaua Andronache cu Soseaua Stefanesti.

- la circa 100 de metri de aceasta intersectie, pe partea cu Cimitirul Andronache, se construieste un pasaj suprateran, de circa 900 metri lungime, pentru a traversa cimitirul. Partea inelului din Nordul cai ferate ramane la sol.

- dupa terminarea pasajului, inelul de pe ambele parti ale caii ferate merge la sol inca 500 de metri, pana la intersectia cu Autostrada Bucuresti Brasov. Si aici inelul ramane la sol, iar autostrada il va traversa printr-un pasaj suprateran conectat prin bretele cu acesta. Dupa aceasta intersectie, inelul mai merge inca circa 700 de metri la sol, paralel cu Pepiniera Petricani, pe ambele parti ale caii ferate.

- la intersectia cu Soseaua Petricani, inelul ramane la sol, iar Soseaua Petricani il sub-traverseaza. De asemenea va mai exista un al doilea pasaj subteran, care il subtraverseaza pe primul, si care face legatura intre soseaua Petricani si inel. La aceasta intersectie, proiectantii au prevazut si o gara. La circa 600 metri de aceasta intersectie urmeaza intersectia cu Soseaua Pipera Tunari. Inelul ramane la sol iar Soseaua Pipera-Tunari il traverseaza prin pasajul suprateran existent.

- dupa aceasta intersectie inelul mai merge circa 900 de metri la sol pana la intersectia cu strada Avionului, care va fi largita. Aici, inelul ramane la sol, iar strada Avionului il traverseaza printr-un pasaj suprateran.

- la circa 200 de metri de intersectia cu strada Avionului, partea inelului aflata la Nordul caii ferate intra in subteran. Partea Sudica ramane la sol pana dupa intersectia cu bulevardul Aerogarii, dupa care va intra si ea in subteran. Linia de cale ferata ramane la suprafata si este traversata de bd Aerogarii si Soseaua Nordului printr doua pasaje supraterane. Pasajul de la bd Aerogarii deja exista. Arhitectii din Comisia Tehnica de Urbanism au propus eliminarea pasajului de la intersectia cu Soseaua Nordului. Cele doua ramuri ale inelului median, o data intrate in subteran vor subtraversa parcul Herastrau si vor iesi din nou la suprafata, cu ambele sensuri pe partea de Nord a caii ferate, inainte de intersectia cu bd. Poligrafiei. Tunelul lung are circa 3 km, iar cel scurt 2,2 km. Relatiile intre inel si bd Poligrafiei se vor face prin doua pasaje, unul subteran pentru directia E si unul suprateran pentru directia Vest.

- dupa ce iese la sufrafata, inelul isi continua traseul pe langa calea ferata pana la intersectia cu Calea Grivitei pe care o va supratraversa prin modificarea podului existent.

- la intersectia cu liniile de cale ferata, inelul le va traversa printr-un pasaj suprateran si va forma un mare nod rutier. Aici proiectantii au discutat si amplasarea unei gari internationale. Dupa traversarea liniilor de cale ferata inelul va intra pe bd. Constructorilor si ajunge in Soseaua Virtutii la Piata Crangasi. Proiectantii au propus si varianta de a ocoli Lacul Morii pe la Vest, ca sa exista o alternativa la Soseaua Vitutii si sa ajunga in viitoarea penetratie spre A1.

Pasajele supraterane sunt prevazute in urmatoarele locatii:

- la intersectia inelului cu Soseaua Andronache;

- de-a lungul Cimitirului Andronache;

- la intersectia cu Autostrada Bucuresti-Brasov;

- la intersectia inelului cu strada Avionului;

- la intersectia cu bd. Poligrafiei;

- dupa intersectia cu Calea Grivitei, peste liniile de cale ferata;

Psaje subterane sunt prevazute in urmatoarele locatii:

- doua pasaje la intersectia cu Soseaua Pericani, aflate la adancimi diferite deoarece se incaleca;

- un pasaj pe sub Parcul Herastrau. Partea nin Nordul caii ferate va intra in subteran dupa intersectia cu strada Avionului, cea din Sud, dupa intersectia cu bd. Aerogarii. Ambele vor iesi la suprafata inainte de intersectia cu bd. Poligrafiei.

- un pasaj la intersectia cu bd. Poligrafiei.

Proiectul inelului median este realizat de un consortiu de 5 birouri de proiectare: Proiect Bucuresti, Ecoterra, Metroul SA, Western Outdoor si Alpha Studio. Acest consortiu a fost desemnat in urma unei licitatii publice, valoarea de proiectare fiind de circa 12 milioane de lei.

La prima prezentare a inelului median, Sorin Gabrea, unul dintre arhitectii care proiecteaza artera si membru in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, declara: "Vorbim despre o artera urbana, un proiect realizat in sistem modular si care va avea o lungime intre 13 si 16 km. Este vorba de un sistem complex, compus din calea principala de rulare pe care se va circula cu viteza de aproximativ 80 de km/ora, si care va avea cate trei fire de circulatie pe sens, pe cea mai mare parte a parcursului. pe langa aceasta cale de rulare principala, vor fi cai secundare ce vor viteza maxima cea admisa in localitati", a explicat Gabrea.

Construirea inelului median este unul dintre proiectele cele mai importante propuse de Masterplanul de Transport (strategia de trafic a orasului) pentru fluidizarea traficului. Scopul inelului median este acela de a reduce traficul de tranzit care, in lipsa unei sosele de centura circulabile, se redirectioneaza pe inelul primcipal de circulatie. De asemenea, inelul median crea o legatura mai buna cu Aeroportul Otopeni, al carui trafic va creste in urmatorii ani de la 3,5 milioene de calatorii la 20 de milioane de calatori.

 

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.