Compania Millennium Building Development, dezvoltatorul Cathedral Plaza, a dat în judecată România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Strasbourg în cazul deciziilor Curţii de Apel Suceava, care au avut că efect anularea autorizaţiei de construcţie a Cathedral Plaza.

Millennium arată, în plângerea înaintată la CEDO, că a construit clădirea de 18 etaje în bază unei autorizaţii de construcţie valabile, confirmată printr-o decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Amintim că proiectul Cathedral Plaza a fost autorizat de către Primăria Sectorului 1 la 24 februarie 2006, iar construcţia clădirii a început în martie 2006. După derularea mai multor proceduri în instanţe referitoare la valabilitatea autorizaţiei de construcţie obţinută de Millenium, Curtea de Apel Ploieşti a respins, pe 25 iunie 2009, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, cererea Arhiepiscopului româno-catolic de la Catedrală Sf. Iosif de anulare a autorizaţiei de construcţie. Că urmare, lucrările de construcţie la proiectul Cathedral Plaza au fost finalizate în octombrie 2010.

Cu toate acestea, arhiepiscopul româno-catolic a formulat o cerere de revizuire a deciziei instanţei de la Ploieşti, care era definitivă şi irevocabilă. În mod cu totul surprinzător, Curtea de Apel Suceava a nesocotit ceea ce, conform legii române, constituie o decizia definitivă şi irevocabilă şi a anulat autorizaţia de construcţie a clădirii. Cererea formulată de Millenium pentru anularea acestei decizii a Curţii de Apel Suceava a fost respinsă de aceeaşi Curte de Apel Suceava pe 11 Iulie 2011.

Avocatul care se ocupă de acest caz este Ron Soffer, cel care îl reprezintă la CEDO şi pe miliardarul american George Soros.

Avocatul Ron Soffer a atras atenţia că, sistematic, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în sensul că unul dintre pilonii Articolului 6 al Convenţiei este caracterul final al actului de justiţie; acest lucru înseamnă că hotărârile definitive şi irevocabile emise de instanţe superioare nu pot fi modificate decât în cazuri excepţionale, atunci când există motive foarte întemeiate. De altfel, CEDO a şi atras atenţia României, în repetate rânduri, că o procedura de revizuire nu se poate constitui într-un apel mascat împotrivă unei decizii definitive şi irevocabile.

Avocatul Millenium mai subliniază faptul că, potrivit CEDO, unul dintre principiile fundamentale care protejează proprietatea privată este principiul legalităţii care presupune şi că dispoziţiile aplicabile ale legilor interne trebuie să fie suficient de accesibile, precise şi predictibile".

Anularea autorizaţiei de construcţie după ce clădirea a fost finalizată echivalează cu exproprierea imobilului care a fost construit în bază unei autorizaţii valide, lucru confirmat printr-o decizie judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Această imixtiune în drepturile de proprietate privată nu se întemeiază pe interesul general sau public, ci pe o dispută sterilă referitoare la autoritatea competenţă să emită autorizaţia de construcţie şi pe interpretarea unor legi incoerente. Printre autorităţile publice care şi-au dat iniţial acordul cu privire la eliberarea autorizaţiei de construcţie şi au considerat că edificarea acestui imobil este în acord cu interesul public, se număra primarul Sectorului 1, primarul general al Capitalei, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ministrul Culturii şi ministrul Transporturilor.