Pasajul suprateran Basarab este cea mai spectaculoasă construcţie urbană din România şi reprezintă ansambluri de structuri şi pasaje cu o lungime totală de aproape 2 km, bretele de acces de circa un kilometru şi rampe de 1,25 km. Pasajul va deveni funcţional şi circulabil în totalitate la sfârşitul lunii martie 2011.

Proiectul cuprinde trei zone principale: podul peste Dâmboviţa de la Grozăveşti, viaductul de legătură Orhideelor şi podul principal peste liniile de cale ferată, cu staţia de tramvai de la Basarab. Potrivit lui Sorin Oprescu, Pasajul Basarab va costa în final până în 173 milioane de euro.
Pasajul suprateran Mihai Bravu

Un alt proiect demarat pentru fluidizarea traficului din Capitală este pasajul suprateran din zona Mihai Bravu. Lucrările au demarat, iar podul de la viitorul pasaj suprateran Mihai Bravu din Bucureşti va fi finalizat până la sfârşitul acestui an, urmând ca în 2012 să fie terminate şi rampele de legătură, a anunţat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei. Pasajul are ca obiectiv rezolvarea problemei traversării Splaiului Unirii, în zona intersecţiei cu Şos. Mihai Bravu.

Viitorul pasaj suprateran va pleca de la str. Vântului (staţia de metrou Mihai Bravu), va traversa Splaiul Unirii (râul Dâmboviţa) şi intersecţia Văcăreşti cu Bd. Mihai Bravu, iar punctul final va fi Calea Văcăreşti. Pasajul va avea patru benzi pe sens şi lungimea totală de 700 de metri.

Pasajul suprateran - Grigorescu-Dudescu

La intersecţia Bd Nicolae Grigorescu cu Splai Dudescu va fi construit un pasaj suprateran peste râul Dâmboviţa. Pasajul va avea câte două benzi pe sens şi un scuar median de 12 metri. În lateralele acestui pasaj vor fi construite la nivelul solului două poduri cu câte trei benzi pe sens. Potrivit primarului general al Bucureştiului, această lucrare care va lega cartierul Sălăjan de Berceni va reduce circulaţia din centrul Capitalei cu 30%. Un alt avantaj este acela că va reduce consumul de carburant pentru cei care tranzitează zona.

Investiţia totală pentru realizarea acestui proiect se ridică la 93 milioane de euro, iar pentru exproprieri sunt prevăzute aproximativ 18 milioane de euro. Primăria Capitalei intenţionează să reducă suprafaţa pentru care vor fi plătite despăgubiri la exproprierea pentru acest proiect, de la 110.000 de mp la circa 65.000 mp. Iniţial, municipalitatea voia să ofere despăgubiri de 48 milioane de euro pentru 110.000 mp pe care se află terenurile şi casele a peste 726 de proprietari, însă suma a fost considerată, în final, ca fiind prea mare.

Pasajul Tunari, o investiţie de peste 3,57 milioane euro

Pasajul de la Tunari a fost dat deja în folosinţă şi are ca scop fluidizarea traficului pe DN1 între km 8+100 - km 17+100 şi centura rutieră în zona de nord a Bucureştiului. Valoarea contractului de execuţie a pasajului a fost de 3,575 milioane de euro, fără TVA. Pasajul de la Tunari are o lungime totală de 568 metri, completează lucrările la Centura de nord a Capitalei, deschisă traficului la 1 decembrie, şi face legătura între comuna Tunari şi Şos. Pipera-Tunari.

Alte pasaje supraterane în plan

Podul Virtuţii - peste Crângaşi, între Splaiul Independenţei şi Bd. Uverturii, face parte dintr-o lucrare mai amplă, care se continuă până la Autostrada Bucureşti-Piteşti.

Pasajul suprateran Doamna Ghica - Bulevardul Chişinău: este vorba despre legătura dintre intersecţia de la Doamna Ghica şi Piaţa Delfinului.

Pasaje subterane

Vor fi demarate lucrările la Pasajul Pieţei Presei Libere şi cel din Piaţa Sudului.