O decizie cel puţin neinspirată luată în 2013 de premierul de atunci, Victor Ponta, a făcut ca piaţa neagră a comerţului cu ţigări să ajungă la cel mai mare nivel din ultimii doi ani.
Comerţul cu ţigări de contrabandă a crescut în septembrie la 18,3% din piaţă, faţă de 14,9% în iulie, potrivit ultimelor date ale companiei de cercetare Novel Research. Dincolo de faptul că asistăm la cea mai mare creștere a comerțului ilegal cu țigări din ultimii doi ani, nivelul contrabandei se situează și peste media ultimilor cinci ani, de aproximativ 15%.
În continuare, regiunea cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigări este cea de nord-est, adică nordul Moldovei, unde marfa provine din Republica Moldova și Ucraina. În această regiune, nivelul contrabandei a ajuns la 42,5% din piaţă, în creștere cu 7,2 puncte procentuale faţă de ultimul studiu, din iulie, a precizat Marian Marcu, directorul Novel Research.
Vameșii, mai puțin eficienți
Reprezentanţii Vămii și cei ai producătorilor de ţigări au identificat doi vinovaţi principali pentru modul cum s-a “aprins” contrabanda cu ţigări la începutul toamnei: Victor Ponta și apropierea alegerilor parlamentare (perioadă în care, în mod tradițional, autoritățile o lasă mai moale cu controalele).
„Din păcate, acesta este rezultatul la care s-a ajuns ca urmare a desființării Autorității Naționale a Vămilor, în august 2013 (decizia a fost luată de prim-ministrul de la acea vreme, Victor Ponta, care a transformat Autoritatea într-o simplă direcție subordonată Fiscului – n.r.). Este cunoscut că în ultima lună de funcționare a ANV, iulie 2013, nivelul traficului ilicit cu țigarete era de 11,8%. Atunci aveam 15 scannere funcționale și aproximativ 100 de echipe mobile la nivel național, care au fost desființate. Actualmente, scannerele nu funcționează la capacitate normală, nu mai avem echipe mobile, iar numărul lucrătorilor vamali din vămile de frontieră este insuficient”, a declarat vicepreședintele ANAF, Dorel Fronea, coordonatorul Direcției Generale a Vămilor.
Directiva tutunului, netranspusă în legislaţia românească
Producătorii se plâng de incertitudinile legate de transpunerea în legislaţia românească a Directivei europene a tutunului. „Atenția noastră a fost concentrată pe Directiva tutunului, care trebuia să fie transpusă într-o lege națională încă din 20 mai 2016. Întârzierea transpunerii pare să fie rezultatul relei credințe a activiștilor anti-tutun, care demonizează o industrie legală, lansând atacuri la persoană, punând presiune asupra factorilor de decizie și subminând acest sector economic, inclusiv prin inducerea voită a confuziei între fabricația și comercializarea țigaretelor și fumatul în locurile publice. Este de așteptat ca, în perioada următoare, contrabanda să continue să crească, din cauza instabilității, fiind amplificată de sezonalitate și influențată de ciclul electoral”, spune Gilda Lazăr, director de afaceri corporatiste și comunicare la JTI România, Moldova și Bulgaria.
PIERDERI. 1% contrabandă = 40 milioane euro în minus la buget
La rândul ei, Ileana Dumitru, director de relaţii externe la BAT Romania, a subliniat impactul pe care-l are asupra bugetului creșterea contrabandei cu ţigări: „Creșterea de peste trei puncte procentuale a contrabandei, de la 14,9% la 18,3% înseamnă o pierdere anualizată suplimentară de 130 milioane de euro la bugetul de stat, în condițiile în care statul pierdea oricum 600 milioane de euro în fiecare an”.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cea petrolieră. Anul trecut, companiile de tutun au virat la buget circa trei miliarde de euro, prin accize, TVA, taxe și alte contribuții, ceea ce reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
