Reprezentanţii oamenilor de afaceri spun că intenţia Guvernului de a impozita averile mari este „o prostie”, pentru că măsura va „goni” capitalul străin din ţară, dar susţin reducerea numărului de bugetari şi scăderea fiscalităţii pe forţa de muncă.
În scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI, document obţinut de Mediafax, se spune că Executivul va adopta până la finele lunii decembrie o ordonanţă de impozitare a averilor mari, prin extinderea criteriului de definire a venitului impozabil.
„Impozitarea averilor mari ale persoanelor fizice este o prostie pentru că este imposibil de stabilit ce înseamnă avere mare. Ce e mare la noi, la alţii e normal. În plus, în România încă nu s-a stabilit ce impozităm: munca, averea? Nu poţi impozita tot. Putem eventual să impozităm patrimoniul, nu averea, aşa cum se face în Franţa”, a declarat agenţiei Mediafax Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Şi alţi oameni de afaceri critică această măsură.
„Impozitarea averilor mari este un semnal foarte prost, de plecare a capitalului din ţară”, a afirmat Constantin Tampiza, coordonatorul strategiei de dezvoltare a Lukoil România, subsidiară a grupului petrolier rus Lukoil.
La rândul său, Constantin Toma, proprietarul grupului Romet din Buzău, cu activităţi în industrie şi agricultură, spune că măsura ar fi „o mare tâmpenie”.
„Este o mare tâmpenie, pentru că deja foarte mulţi români care mai au nişte bani s-au dus în offshore-uri. Vor plăti doar cei care au averea la vedere”, a spus el.
Alte angajamente asumate de Guvern în scrisoarea suplimentară cu FMI, de care depinde acordarea următoarei tranşe din împrumut, se referă la continuarea reducerii numărului de bugetari, Executivul şi Fondul convenind, de asemenea, reducerea impozitării forţei de muncă doar dacă economia îşi va reveni. De asemenea, neaplicarea OUG 50 la contractele de credit în derulare este una din precondiţiile pentru tranşa FMI.
„Sunt pentru reducerea numărului de bugetari în 2011. Pe mine m-a frapat ieşirea în stradă a corpului de control al Ministerului Finanţelor Publice. Vrei să demonstrezi performanţa? Du-te în economia reală, ia credite şi demonstrează”, a afirmat Tampiza.
Oficialul Lukoil nu susţine însă reducerea impozitării forţei de muncă, ci mai degrabă adoptarea de măsuri de reducere a evaziunii.
„Eu sunt rezervat în privinţa posibilităţii reducerii impozitelor. Sunt trei căi: dacă sunt majorate impozitele, investitorii pleacă din ţară, iar asta este periculos. Dacă impozitele scad, veniturile bugetare scad, iar atunci va trebui ca Guvernul să se împrumute mai scump. Cea mai bună soluţie este luarea unor măsuri foarte dure de evitarea evaziunii fiscale. Multe surse de finanţare care vin în ţară trebui folosite pentru crearea de locuri de muncă, iar acest lucru înseamnă şi venituri bugetare mai mari”, a adăugat Tampiza.
Şeful Romet, cu afaceri de peste 200 de milioane de euro, spune că Guvernul sau cei care vor urma trebuie să se întoarcă la economia reală.
„Cu majoritatea măsurilor (din scrisoare – n.r.) sunt 100% de acord. Ce s-a întâmplat în ultimii ani a fost o bătaie de joc la adresa mediului privat. Va trebui să se întâmple ceva pentru ca lumea să se reîntoarcă la muncă. Trebuie să muncim mai mult şi cu cap”, a afirmat Toma.
Ioan Nicolae, proprietarul grupului InterAgro, critică dur măsurile asumate de Guvern, considerând că acestea nu vor relansa economia.
„Niciuna din măsuri nu are în vedere stimularea economiei, relansare economică şi crearea sau, cel puţin, menţinerea locurilor de muncă. Măsurile sunt în totalitate măsuri coercitive fiscal şi care vor afunda România şi mai mult. Ca de fiecare dată, se pune căruţa înaintea cailor”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro.
El a adăugat că, pentru a avea creştere economică, trebuie redusă fiscalitatea pe muncă, pentru a putea spera ca economia să se relanseze, şi nu o scădere condiţionată de revenirea economică.
În ceea ce priveşte OUG 50, oamenii de afaceri spun că este normal ca FMI să sprijine băncile, având în vedere că majoritatea au capital străin, şi spun că instituţia a exagerat în acest aspect.
„În legătură cu ordonanţa 50, FMI a exagerat. Eu aş mai fi negociat cu FMI. FMI nu înţelege toate realităţile economice din România. Pun sub semnaul întrebării această OUG 50”, a spus Tampiza.
Pârvan considră că în prezent România nu are de ales în relaţia cu Fondul.
„România avea două soluţii cu acordul, fie să facă cum zice FMI, fie să facă ce a făcut Ungaria. Fiind însă la finalul acordului, România nu-şi permite să facă prea multe fiţe pentru că riscă să nu mai primească restul de bani. Şi nu este vorba de bani, pentru că nu este o sumă mare, ci de credibilitate externă. România putea face şi ce a făcut Ungaria, dar asta însemna să taie în carne vie, şi mai avea unde, adică să impozite mai mult pe cei care fac profituri mari, respectiv bănci, telecom, companii energetice”, a mai spus Pârvan.