Sete de putere sau dorinţă sinceră de inovare prin introducerea unei noi discipline de studiu? Orgolii mărunte sau mize academice? Un departament al unei facultăţi din Universitatea Bucureşti se vrea facultate de sine stătătoare.
Propunerea unui grup de profesori ai Facultăţii de Istorie de a înfiinţa o nouă facultate, ruptă din instituţia-mamă, ridică semne de întrebare cu privire la scopul acestei iniţiative. Mai exact, întreg Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei a trimis zilele trecute rectoratului Universităţii Bucureşti un memoriu care propune înfiinţarea unei noi instituţii de învăţământ – Facultatea de Studiu al Patrimoniului. Astfel, tot departamentul s-ar separa de facultatea-mamă şi ar constitui nucleul unei noi facultăţi.
O singură facultate, două tabere
Iniţiativa a împărţit comunitatea academică din cadrul Facultăţii de Istorie în două tabere. De fapt, acestea erau deja conturate încă de la alegerile pentru decanat de anul trecut. O tabără este cea a actualei conduceri, construită în jurul istoricului Adrian Cioroianu, ales decan în 2012, în timp ce grupul opus îi are în centru pe fostul decan Vlad Nistor (deputat PNL şi preşedintele al Senatului Universităţii Bucureşti) şi pe lectorul universitar Daniela Zaharia.
Conducerea actuală a facultăţii a răspuns în termeni duri iniţiativei grupului de profesori, pe care i-a acuzat de „amputarea” instituţiei şi de „prejudicii grave aduse programelor de studii acreditate în cadul Facultăţii de Istorie. „
Acţiunea taberei adverse a fost pusă seama supărării că preferatul vechii rânduieli a pierdut alegerile. Asta pentru că toţi decanii dinaintea lui Adrian Cioroianu au provenit din cadrul acestui departament de istorie antică: Zoe Petre, Alexandru Barnea, Vlad Nistor. Anul trecut, ar fi fost rândul lectorului universitar Daniela Zaharia, actualul director al departamentului. Alegerile au fost însă câştigate de Adrian Cioroianu.
Acest lucru i-ar fi supărat nespus pe foştii rânduitori, care ar fi venit astfel cu soluţia care să le mângâie orgoliul şi să le astâmpere setea de răzbunarea: ruperea întregului departament de facultatea-mamă.
Această motivare este vehement respinsă de iniţiatorii înfiinţării noii facultăţi.
„Nu avem o miză personală, ci una profesională. Da, am candidat, da, am pierdut. Iniţiativa nu are nicio legătură cu acele alegeri. Suntem adulţi. E vorba de un întreg departament, nu am iniţiat această propunere din cauza unui moft,” a explicat lector universitar Daniela Zaharia, cea care a pierdut postul de decan în favoarea lui Adrian Cioroianu şi care conduce departamentul care se vrea facultate.
La ce e bun studiul patrimoniului?
E nevoie de noua disciplină de studiere a patrimoniului? Evident, cele două tabere au răspunsuri total opuse. Actuala conducere nu vede necesitatea unei astfel de discipline, care s-ar suprapune cu o parte din materiile predate deja la Facultatea de Istorie.
Iniţiatorii explică însă că studiul patrimoniului este un domeniu care depăşeşte nivelul istoriei şi al ştiinţelor umaniste şi care face apel la multe alte discipline.
„Studenţii vor studia materii precum arheometria, care presupune o asociere între arheologici şi fizicieni. Sau bioarheologia, unde vorbim nu numai de arheologie, dar şi de paleontologie, geologie, paleologie. Nu putea fi un simplu departament al Facultăţii de Istorie pentru că facultatea de istorie are istorici, nu are şi fizicieni, biologici etc. Noua facultate va atrage pachete de cursuri dinspre alte facultăţi, din domenii precum fizică, chimie, biologie, ştiinţe polticie, afaceri, ” a explicat Zaharia.
Decizia finală urmează să fie luată de conducerea Universităţii Bucureşti. După primele discuţii pe această temă, rectoratul le-a cerut iniţiatorilor mai multe informaţii despre necesitatea acestei discipline şi constituirea în nomenclatorul disciplinelor a noului domeniu de licenţă.
