Cum s-a născut ideea „bio"? După intrarea României pe piaţa liberă s-au deschis într-un scurt interval de timp o mulţime de super sau hypermarketuri cu produse ieftine, strălucitoare, curate. Întrucât cea mai mare parte a clienţilor au preferat să cumpere din aceste magazine, economiile locale şi regionale au avut foarte mult de suferit. O mare parte din săteni au renunţat să se mai lupte cu un sistem care nu doar că nu-i sprijinea, dar le şi îngreuna accesul pe piaţă. Paradoxul este că omul a ajuns să fie hrănit de către investitori şi oameni de afaceri, iar priorităţile acestora sunt profitul, eficienţa, productivitatea, şi nu păstrarea calităţii şi a tradiţiilor. Cu toate acestea, românii au rezistat  o vreme datorită „bunicilor de la ţară", care mai aveau câteva animale şi puţin pământ. Având în vedere însă că oamenii sunt trecători, pe lângă faptul că „modernizarea" statului românesc a dus practic la distrugerea  sa sistematică, era nevoie de o nouă alternativă. Aşa s-a născut ideea „bio".

Termenul „bio" defineşte modul în care sunt cultivate şi procesate produsele agricole. Acestea nu sunt modificate genetic, trebuie crescute pe soluri netratate chimic, fără aditivi sintetici. În judeţul Sibiu, un grup de mici producători bio s-au constituit într-o asociaţie prin care, iniţial, schimbau doar între ei propriile produse ecologice. Cu timpul, cererea de produse certificate „bio" a crescut, ceea ce le-a dat membrilor asociaţiei ideea extinderii.

Cerere mică pe pieţele interne, dar exporturi mari 

De exemplu, în ţara noastră Cooperativa BioCoop, înfiinţată în august 2004, îşi propune să promoveze consumul de produse de provenienţă internă, nu importul. Certificarea BIO este o procedură standard în întreaga Europă care impune un set de norme pentru ca produsele agricole să poată fi considerate ecologice.

Wilhelm Tartler, membru fondator al BioCoop, producător de miere bio, susţine că magazinul din Sibiu este o legătură cât se poate de directă între producător şi client. La această oră, România exportă 90 la sută din produsele bio pe care le produce, deoarece pe piaţa autohtonă cererea de astfel de produse este încă foarte scăzută. Wilhelm Tartler susţine că o mulţime de fermieri produc produse bio, dar, din cauza lipsei de informare mulţi nu pot să profite de avantajele acestui lucru.

Nicolae Jaglea, alt membru al BioCoop, pune această dezinformare pe seama faptului că majoritatea oamenilor nu sunt pregătiţi să se integreze pe piaţa Uniunii Europene. Însăşi structura satului românesc este diferită de cea din ţările din vestul Europei. În Germania, de exemplu, nici nu se pune problema creşterii de porci în sat.

Măsurile preluate de statul român de la UE nu au tratat diferenţiat producători mici şi micile gospodării faţă de agricultura industrială. Wilhelm Tartler a observat că în ultimul timp produsele etichetate RO-ECO-0XX sunt la mare căutare, ceea ce dă noi speranţe pentru revigorarea unui tip de agricultură tradiţional, dar sănătos, deşi poate mai puţin profitabil din punct de vedere economic.

Un studiu citat de Wilhelm Tartler arată că, în Germania, din totalul de produse alimentare aflate pe piaţă, aproape 4% sunt produse bio, dar, din păcate, România nici măcar nu apare în acest studiu ca ţară producătoare. 

Mihai Rotaru, Raoul Florea, Andrei Pădurean - cls. a XI- a D