Nu este prima oară când Sarkozy, deşi la nivel declarativ un suporter înfocat al coordonării extrem de strânse cu Berlinul, decide să acţioneze pe cont propriu, riscând să atragă furia Germaniei. Însă preşedintele francez are în vedere şi cele mai recente sondaje de opinie din hexagon- conform cărora 60% dintre francezi sunt nemulţumiţi cu prestaţia sa.

„Franţa se împuşcă în cap"

Dacă la Berlin nemulţumirea faţă de acţiunea şi acţionismul lui Sarkozy a fost exprimată relativ diplomatic de purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Seibert, care a declarat că „Germania îşi doreşte în continuare să introducă acest impozit în întreaga Uniune Europeană" şi nu în numai câteva state, criticile din Franţa au fost mai violente. Astfel, Baudouin Prot, preşedintele băncii BNP Paribas, a declarat cotidianului Liberation că, în cazul în care noul impozit ar fi introdus numai în Franţa „operaţiunile bancare s-ar muta în alte părţi" - cel mai probabil la Londra. De asemenea, economistul Jacques Delpla, de la Consiliul de Analiză Economică, a afirmat că „cu această acţiune, Franţa nu şi-ar trage un glonţ în picior - ci de-a dreptul în cap".

De altfel, impozitul pe tranzacţii financiare este controversat nu numai în Franţa; în timp ce un studiu al Comisiei Europene, publicat în septembrie, a ajuns la concluzia că noul impozit ar aduce anual 37 miliarde euro, compania de consultanţă financiară Ernst & Young este de cu totul altă părere. Conform analiştilor săi, „Comisia este exagerat de optimistă în privinţa declinului pieţelor financiare care ar rezulta din introducerea taxei", aceştia prezicând pierderi de 116 miliarde euro pentru finanţele publice ale statelor membre UE.

Este puţin probabil, însă, ca Sarkozy să asculte de vocile critice; publicaţia germană Der Spiegel consideră că preşedintele încearcă să se prezinte, cu scurt timp înainte de alegeri, drept un conducător activ, căruia nu îi este frică să se lupte cu piaţa de capital - chiar dacă pe termen lung consecinţele ar putea să fie negative.

În timp ce Merkel şi ceilalţi lideri europeni sunt de acord cu introducerea taxei, atâta timp cât aceasta va avea loc la nivelul întregii Uniuni Europene, premierul britanic David Cameron continuă să se opună acesteia cu îndârjire - el declarând duminică pentru BBC că „ideea unui impozit pe tranzacţii care să existe numai în Europa ar costa locuri de muncă şi încasări din impozite - şi ar dăuna întregului continent".

Grecia, problema eternă

Situaţia din Grecia continuă să fie o problemă pentru întreaga Uniune Europeană - iar reformele introduse până acum în statul elen nu par să dea roadele aşteptate. Conform Fondului Monetar Internaţional, veniturile din impozite şi privatizări au rămas mult sub aşteptări, iar o analiză a economistului Henning Klodt, de la Institutul pentru Economie Mondială din Kiel a ajuns la concluzia că singura şansă a Greciei de a ieşi din criză este ca guvernul să realizeze în următorii ani un surplus bugetar de 10% - ceea ce este practic imposibil; „în ultimele decenii, nici un stat din lume nu a reuşit să realizeze o asemenea performanţă", este citat economistul de publicaţia Der Spiegel.

Criza elenă continuă să ţină şi moneda comună sub presiune, cursul acesteia scăzând luni la 1,2666 dolari - cel mai mic din ultimele 16 luni - iar răbdarea partenerilor europeni pare să se apropie de sfârşit. Şeful Băncii Centrale a Cehiei, Miroslav Singer, a declarat cotidianului Hospodaraske Noviny că „dacă nu există voinţa politică de a da Greciei o sumă uriaşă din fondurile europene, nu pot vedea altă soluţie decât excluderea sa din zona euro".