Asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și euroasiatice, Victoria Nuland, a afirmat în cadrul unei audieri în fața Comisiei de Politică Externă a Senatului american că în anul următor, Statele Unite, își vor concentra eforturile „în Balcani, Europa Centrală şi de Est pentru a ajuta ţările din această regiune să promoveze o guvernare curată, o presă independentă şi să elimine corupţia oriunde s-ar ascunde”. Mesajul Departamentului de Stat trebuie pus în contextul crizei ucrainene care a arătat că o ţară afectată de corupţie devine vulnerabilă, spun specialiştii consultaţi de România liberă.
Ce înseamnă însă acest angajament, mai ales pentru o țară ca România, aflată în plină campanie anticorupție?
Ceea ce nu a fost preluat de agențiile române de presă, dar era ușor de verificat din declarația doamnei Nuland, este legătura directă pe care o face domnia sa, dar și Departamentul de Stat al SUA, între corupția generalizată și dezastrul care are loc în Ucraina. În sfârșit, Statele Unite au înțeles că un grad de corupție prea înalt subminează statalitatea unei țări, așa cum a arătat Andrew Wilson de la European Council of Foreign Relations și University College London, când a scris despre „politica virtuală” din Ucraina.
Nuland afirmă: „Ceea ce criza ucraineană subliniază este o altă provocare profundă și crescândă pentru spațiul euroatlantic. Protestatarii de pe Maidan au avut multe revendicări. Dar una dintre ele, care i-a mobilizat cel mai mult pe ucraineni, a fost corupția generalizată care a contaminat fiecare aspect al politicii, economiei și fibrei sociale a Ucrainei pentru prea multă vreme. Așa cum a subliniat secretarul de stat Kerry la Conferința pentru Securitate de la München, asistăm astăzi la o tendință tulburătoare în prea multe părți ale Europei Centrale și de Est și Balcanilor unde «aspirațiile cetățenilor sunt călcate în picioare de interesele oligarhice, corupte», care «își folosesc banii și influența pentru a înăbuși opoziția politică și disidența, a cumpăra politicieni și grupuri media și a slăbi independența Justiției și drepturile organizațiilor nonguvernamentale»“. Nimeni nu a observat că aceste cuvinte nu aparțin doamnei Nuland, ci secretarului de Stat, John Kerry, care le-a formulat ca atare în discursul ținut la Conferința pentru Securitate de la München, pe 1 februarie. Acum, după evenimentele din Ucraina, aceste cuvinte devin politică de stat în SUA.
Un alt fragment important este următorul: „Vedem, de asemenea, o ligă, aflată în creștere, de oligarhi și politicieni corupți care lucrează împreună inclusiv în tranzacții transnaționale pentru a se proteja și ajuta unii pe alții pentru a-și menține influența și pentru a-și conserva fluxul de bani care alimentează sistemul. Corupția de acest tip nu numai că distruge democrația din interior, dar le face vulnerabile în fața influențelor din exterior care încearcă să manipuleze acțiunile și deciziile politice și economice ale statelor respective. Cu alte cuvinte, în multe părți ale Europei, lupta împotriva corupției trebuie să fie o prioritate națională de cel mai înalt nivel pentru a proteja și apăra democrația și suveranitatea statului. În măsura în care căutăm să asigurăm securitatea, prosperitatea și valorile care sunt vitale pentru aspirația noastră comună a unei Europe unite, libere și pașnice, lupta împotriva corupției trebuie să se afle în centrul acestui efort. În anul care va urma veți vedea că ne vom concentra asupra acestui efort în Europa Centrală și în Balcani, în strânsă colaborare cu UE pentru a ajuta aceste țări să promoveze un guvernământ curat și responsabil, o societate civilă liberă și vie, independența presei, și a încuraja guvernele și cetățenii să elimine corupția, oriunde s-ar ascunde.“
Martin Harris: „Nimeni nu este deasupra legii”
Mesajul de la Washington a fost întărit ieri de ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, care a declarat într-un interviu televizat că „am văzut o justiţie din ce în ce mai independentă şi aveţi aici, în România, oameni de curaj, oameni de fier în Procuratură, în Înalta Curte de Justiţie. După părerea mea, contribuţia lor la lupta cu corupţia este mult mai semnificativă decât contribuţia ambasadelor, fiindcă sunt oameni aici, în România, care au luptat împotriva corupţiei cu o determinare impresionantă.” Ambasadorul a menţionat că în ultimii patru ani ceea ce au realizat instituţiile din justiţie „este foarte important şi foarte impresionant”.
„Dacă nu greşesc, în 2011, 298 de oameni au fost condamnaţi în cazuri de corupţie datorită DNA, în 2012 – 743 şi în 2013 – 1.051, oameni condamnaţi pentru corupţie. Pentru mine e greu de a spune ţara în care a fost o luptă cu corupţia atât de importantă după căderea comunismului, deci eu cred că este o dezvoltare foarte importantă pentru România, fiindcă instituţiile de justiţie au stabilit un principiu foarte important, că nimeni nu este deasupra legii”, a afirmat Harris.
Martin Harris nu greșește deloc, iar faptul că a enunțat cifre foarte precise dovedește că s-a informat foarte bine asupra performanțelor DNA din ultimii ani. De altfel, declarațiile sale vin la numai câteva zile după ce ambasada americană le-a premiat drept „femei de curaj” pe șefa DNA, Laura Codruța Kövesi, și pe colega noastră, Ondine Gherguț, unul dintre jurnaliștii cei mai angajați în lupta împotriva oligarhiei.
Potrivit expertului anticorupţie Laura Ștefan, declarațiile doamnei Nuland „se înscriu în linia acțiunilor constante ale SUA în regiune, inclusiv în România, de sprijinire a statului de drept și democrației inclusiv prin programe de formare a magistraților, granturi acordate ONG-urilor și jurnaliștilor și pozițiilor publice de susținere a instituțiilor anticorupție. Laura Ștefan amintește, de asemenea, că americanii s-au implicat în „promovarea românilor altfel”, care pot face diferența în țară, și amintește că „americanii au realizat cât de gravă și de periculoasă este situația pe care o creează corupția generalizată, care amenință suveranitatea națională”. Pentru Laura Ștefan, poziția doamnei Nuland subliniază legătura dintre democrație și combaterea corupției și, totodată, pericolul pe care îl reprezintă rețelele oligarhice la adresa suveranității naționale.
Rețele transnaționale?
Cea mai gravă dintre afirmațiile doamnei Nuland, pe lângă cele privind subminarea statelor din Europa Centrală și de Est din interior de către rețelele de corupție, este cea care privește „tranzacțiile transnaționale pentru a se proteja și ajuta unii pe alții pentru a-și menține influența și pentru a-și conserva fluxul de bani care alimentează sistemul”, ceea ce sugerează că rețele de corupție transcend granițele naționale, că există o rețea transnațională care are drept scop conservarea privilegiilor și avantajelor unor grupări oligarhice și că Rusia încurajează acest fenomen. Altfel, ar fi greu de explicat prioritatea pe care o dau Statele Unite – prin secretatul de stat, John Kerry, nu doar prin doamna Nuland – combaterii corupției în Europa de Est.
Europarlamentarul Monica Macovei întărește în declarația sa faptul că este vorba de o amenințare la adresa suveranității naționale, nu doar de câțiva baroni locali corupți.„Prin acest mesaj, Departamentul de Stat american a arătat clar legăturile dintre politicieni și oligarhi corupți care lucrează împreună, chiar și dincolo de frontiere, se susțin reciproc și își folosesc banii pentru a alimenta un sistem corupt. Statele Unite avertizează că pericolul reprezentat de corupție și de politicienii corupți este real, este mare, este tot mai prezent în țările din Balcani și Europa Centrală și de Est, afectează democrația, iar statele devin vulnerabile”, scrie Macovei.
Victoria Nuland spune că „în prea multe părți ale Europei Centrale și de Est și Balcanilor aspirațiile cetățenilor sunt călcate în picioare de interesele oligarhice“
