Comisia de Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European a votat, luni, un raport prin care se solicită impunerea de sancţiuni, printre care şi îngheţarea fondurilor comunitare, pentru statele care încalcă criteriile de la Copenhaga şi valorile europene privind statul de drept, democraţia şi drepturile omului.
Comisia Europeană trebuie să creeze „imediat” un nou sistem de monitorizate a modului în care toate statele membre UE respectă valorile europene şi criteriile de aderare, se arată în rezoluţia adoptată de Comisia pentru Libertăţi Civile. Proiectul de rezoluţie a fost aprobat cu 31 de voturi „pentru”, 18 voturi „împotrivă” şi 5 abţineri, şi urmează să intre în dezbaterea plenului PE la sfârşitul lunii februarie.
„Este timpul ca UE să creeze un mecanism care să asigure aplicarea corectă a valorilor europene şi a criteriilor de la Copenhaga, care ar trebui să fie valabile şi după aderarea la UE. Un instrument de monitorizare şi sancţionare ar trebui creat, cu implicarea instituţiilor europene, a statelor membre şi a unor organisme cu expertiză, precum Agenţia pentru Drepturile Fundamentale şi Consiliul Europei”, a precizat raportorul belgian Louis Michel (ALDE). Acest nou „mecanism Copenhaga” ar trebui să propună un set de indicatori, să emită recomandări şi să impună sancţiuni, precum îngheţarea fondurilor europene pentru ţările care încalcă regulile. Membrii comisiei au sugerat, de asemenea, că ar trebui modificate tratatele europene, cu referire directă la articolul 7 al Tratatului UE, care stabileşte mecanismele de sancţionare a unor încălcări grave şi persistente ale valorilor europene mergând până la suspendarea dreptului de vot al unei ţări.
Modificarea Tratatului UE este privită ca necesară pentru a lăsa Comisiei posibilitatea de a evalua „riscul” de încălcare a criteriilor de la Copenhaga, care să facă posibilă o reacţie rapidă, inclusiv prin introducerea unui mecanism de „îngheţare” a fondurilor fără a mai fi necesar recursul direct la „opţiunea nucleară” a articolului 7. După cum remarcă Bogdan Mănoiu, consilierul pentru afaceri europene al preşedintelui Traian Băsescu, „ideea nu este nouă şi a fost enunţată atât de preşedintele Barroso, cât şi de comisarul Viviane Reding. Comisarul Reding s-a referit pe larg la acest mecanism într-un discurs ţinut în luna septembrie la Centre for European Policy Studies din Bruxelles unde a enunţat paşii şi tipul de măsuri pe care le-ar impune crearea unui astfel de mecanism şi care este în bună măsură apropiat de rezoluţia PE. În acelaşi discurs, doamna Reding a precizat şi încălcările care au determinat nevoia de a crea un astfel de mecanism de monitorizare: criza romilor din vara lui 2010 din Franţa, criza constituţională din Ungaria şi criza legată de atacurile la adresa statului de drept din România din vara lui 2012. Ideea mecanismului poate fi însă urmărită până în martie 2013, când miniştrii de Externe ai Germaniei, Olandei, Danemarcei şi Finlandei au trimis o scrisoare Comisiei, ca răspuns la crizele din Ungaria şi România, în care evocau pentru prima oară crearea unui mecanism suplimentar şi posibilitatea suspendării fondurilor ca sancţiune de ultim resort.
„Dacă rezoluţia va fi adoptată de plenul PE, atunci vorbim despre un pas mare înainte în direcţia instituirii mecanismului de monitorizare, consideră Mănoiu, pentru că va sublinia unitatea de voinţă la nivelul Parlamentului cu privire la necesitatea existenţei unor garanţii suplimentare privind statul de drept în Europa. Modificarea tratatelor în sensul introducerii unor mecanisme intermediare va deveni în acest fel un instrument de presiune. „Dacă Parlamentul semnalează intenţia instituirii unui mecanism suplimentar, atunci şi Consiliul, care este partenerul său decizional, va trebui să răspundă. Este un semnal încurajator pentru cei care cred în necesitatea constituirii unui astfel de mecanism”, conchide consilierul prezidenţial.
Europarlamentarul Cristian Preda are o poziţie mult mai tranşantă: Nu sunt membru în LIBE, dar susţin fără rezerve rezoluţia. Banii din taxele plătite de cetăţenii europeni nu pot fi daţi pe mâna unor mafioţi. Dacă la nivel european s-ar aplica exigenţa cerută de LIBE, Ponta nu ar mai fi premier, Dragnea nu s-ar mai ocupa de dezvoltare şi nici Şova de mari proiecte. Ar fi, altfel zis, mult mai bine pentru România. Europa este aliatul nostru în lucrul bine făcut şi adversarul odraslelor politice ale lui Adrian Năstase”.
Premierul Ponta a rămas celebru pentru declaraţia potrivit căreia „dacă ştiam că aderarea la UE vine cu DNA şi ANI şi cu mai puţini bani poate ne mai gândeam“. Acum, graţie acţiunilor guvernului său, mecanismele de monitorizare sunt pe cale să devină mai stricte, iar banii, nici aceia puţini, nu mai sunt atât de siguri.
