Polonezii vor alege pe 4 iulie noul lor preşedinte între liberalul Bronislaw Komorowski, 58 de ani, şi conservatorul Jaroslaw Kaczynski, 61 de ani, plasaţi pe primele două locuri după primul tur al prezidenţialelor de duminică, analiştii apreciind că vor fi departajaţi de electoratul de stânga.

Deşi Bronislaw Komorowski era creditat de sondaje cu un avantaj de 12-13 puncte faţă de Jaroslaw Kaczynski, rezultatele parţiale ale primului tur de scrutin de duminică relevă doar o distanţă de 4 puncte.Komorowski, preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului şi apropiat aliat al premierului liberal  Donald Tusk în cadrul partidului proeuropean Platforma Civică (PO), a obţinut 41, 22 de procente, în timp ce Kaczynski, şeful partidului naţionalist Dreptate şi Justiţie (PiS), fratele geamăn al şefului statului decedat în accidentul de avion de la Smolensk, a obţinut 36,74 de procente.

Candidatul stângii, social-democratul Grzegorz Napieralski, 37 de ani, a creat o surpriză primind 13,7% din sufragii. Analiştii apreciază că al doilea tur al prezidenţialelor depinde în mare parte de alegerea pe care o vor face electorii tânărului candidat al stângii care încă nu şi-a exprimat opţiunea. Potrivit sondajelor, 66% din electorii săi sunt în favoarea lui Komorowski la al doilea tur faţă de doar 30% pentru Kaczynski. Dar caracterul  atipic al acestei campanii electorale marcate de valul emoţional provocat de catastrofa aeriană de la Smolensk, soldată cu 96 de victime, între care preşedintele Lech Kaczynski, lasă deschisă posibilitatea unei surprize. Deşi plecat cu mult în spatele candidatului liberal, Jaroslaw Kaczynski a redus rapid distanţa făcând o campanie abilă bazată pe solidaritate, el, care nu a ezitat să se alieze cu două formaţiuni extremiste în 2005, operând un spectaculos viraj spre centru. A pus în surdină obsesia de a „decomuniza" Polonia şi, după ce a acuzat hegemonismul german, s-a declarat gata să coopereze cu cancelarul Angela Merkel. Şi, trecând peste ura faţă de Rusia, a mulţumit poporului rus pentru mărturiile de simpatie după catastrofa de la Smolensk. S-a străduit să pozeze în campion al patriotismului şi să-şi prezinte adversarul drept un „lacheu al Rusiei". Al doilea tur are loc în plină perioadă de vacanţă şi liberalii se tem de un absenteism de care ar putea beneficia candidatul PiS.  Constituţia poloneză nu acordă multe puteri preşedintelui, dar chiar şi un drept de veto ar fi suficient să paralizeze acţiunile guvernului şi pentru majoritatea polonezilor nu există nici un dubiu că Jaroslaw Kaczynski nu va rezista să nu abuzeze de acest drept.

Pentru a mobiliza electoratul, Donald Tusk a evocat spectrul unui „infern politic" în cazul alegerii  lui Kaczynski. Lech Walesa, şeful istoric al sindicatului polonez Solidaritatea şi fost preşedinte al Poloniei, a fost mai direct şi a avertizat contra unei reveniri la putere a lui Kaczynski. „Vă previn, Kaczynski este o nenorocire", a declarat la TVN24, ştiut fiind că a colaborat multă vreme cu cei doi fraţi gemeni, inclusiv cât a fost preşedinte în anii '90. „Polonia nu trebuie să fie cobai. Polonia face parte din configuraţia europeană. Cu vecinii trebuie să negociezi, nu să îi ameninţi cu sabia, nu să îi insulţi". Walesa a făcut referire la blocajele instituţiilor europene şi la relaţiile dificile cu Rusia şi Germania în perioada când Jaroslaw Kaczynski a fost - din iulie 2006 până în noiembrie 2007 -  primul-ministru al fratelui său, Lech, preşedintele mort în accident de avion.