Tensiunea în estul Ucrainei rămâne la cote înalte, separatiştii pro-ruşi refuzând să depună armele şi să elibereze clădirile oficiale. Primul batalion al Gărzii Naționale a Ucrainei a fost trimis pe „frontul“ din est, ministrul rus de Externe avertizând imediat că recurgerea la forță afectează şansele reuniunii cvadripartite de la Geneva din 17 aprilie. Telefonic, preşedintele Obama a avut un dialog „franc şi direct“, dar tensionat cu omologul său rus.
Preşedintele american, Barack Obama, i-a cerut la telefon lui Vladimir Putin să îşi folosească influența asupra separatiştilor pro-ruşi înarmați care ocupă clădiri oficiale în estul Ucrainei şi să îi încurajeze să se retragă, avertizând că Moscova va face față unor costuri suplimentare pentru acțiunile sale în Ucraina. Apelul telefonic lansat de preşedintele rus a intervenit după ce forțele pro-ruse au sfidat termenul fixat de guvernul ucrainean pentru a depune armele şi pentru a pune capăt ocupării sediilor guvernamentale. Obama şi-a exprimat „profunda îngrijorare privind susținerea de către guvernul rus a acțiunilor separatiştilor înarmați, pro-ruşi, care amenință să destabilizeze guvernul din Ucraina“. Obama a mai subliniat că trupele ruse trebuie retrase de la frontiera cu Ucraina pentru a dezamorsa tensiunile şi a lăudat Kievul pentru „remarcabila reținere“ şi pentru eforturile de unificare a țării prin alegeri, reforme constituționale şi propuneri de descentralizare a puterii spre guvernele locale. Putin a calificat acuzațiile de ingerință ale Moscovei drept „conjuncturale“, bazate pe „informații nefondate“ şi a subliniat că Rusia nu se amestecă în Ucraina şi a cerut ca Washingtonul să uzeze de influența sa pentru a împiedica o vărsare de sânge. Kremlinul a precizat că preşedintele Putin primeşte „numeroase cereri“ de ajutor din partea regiunilor din estul ucrainean şi urmăreşte situația cu „multă îngrijorare“. Aceste declarații întăresc temerile unei intervenții militare – Rusia a masat până la 40.000 de militari la frontiera cu Ucraina, potrivit NATO –, iar preşedintele rus subliniază de multă vreme că va asigura „cu orice preț“ securitatea populațiilor rusofone din ex-URSS.
Apelul anonim de ajutor a fost o tactică favorită a intervenționiştilor ruşi în cea mai mare parte a secolului trecut. A fost pretext înaintea invaziei Ungariei în 1956 şi a Cehoslovaciei în 1968, două operațiuni în care rolul-cheie a fost jucat de unul dintre eroii lui Putin, Iuri Andropov, funcționar al KGB ajuns mai târziu liderul ex-URSS.
Tensiuni în Marea Neagră
Semn al tensiunii suplimentare, Washingtonul a denunțat o provocare împotriva uneia dintre navele sale aflate în Marea Neagră din partea unui bombardier rus. Pentagonul a protestat contra survolului provocator al unui avion de vânătoare rusesc care a zburat 90 de minute foarte aproape de nava Marinei americane trimisă în Marea Neagră.
SUA se va consulta cu europenii pentru o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei. De partea americană va fi a patra serie de la debutul crizei din Ucraina şi ar putea viza ruşii din cercul apropiat al lui Putin, ca şi entități ruse din domeniile serviciilor financiare, energiei, metalelor, exploatărilor miniere, ingineriei şi apărării. François Hollande, Barack Obama şi David Cameron s-au consultat luni seară şi „au împărtăşit aceeaşi îngrijorare față de evenimentele violente“, potrivit Élysée. Obama şi Hollande speră să obțină o „descaladă“ la summitul care va reuni pe 17 aprilie, la Geneva, Rusia, SUA, Ucraina şi UE.
CIA enervează FSN
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, a confirmat vizita la Kiev a directorului CIA, John Brennan, în timp ce Rusia cere Washingtonului să explice ce a căutat Brennan în Ucraina. Agenția de informații secrete a Ucrainei, SBU, este înțesată de agenți ruşi care au dezvăluit imediat vizita „secretă“ la Kiev a şefului CIA. Presa din Rusia a dezvăluit imediat vizita şi a declarat că este dovada că Washingtonul ar cere acțiuni în Ucraina şi face presiuni pentru o represiune din partea statului.
Cert este că ucrainenii se simt umiliți şi revoltați de incapacitatea autorităților statului de a stabiliza estul țării şi a pune separatiştii să respecte legile. În Piața Independenței de la Kiev, în ultimele zile cetățenii se declară gata să pună mâna pe arme pentru a apăra Ucraina.
Lavrov amenință şi din China
Primul batalion al Gărzii Naționale a Ucrainei a fost trimis marți pe „frontul“ din est. Parlamentul de la Kiev a aprobat în martie crearea Gărzii Naționale, ce poate avea până la 60.000 de oameni, este însărcinată cu securitatea internă, cea a frontierelor şi lupta contra terorismului şi este plasată sub autoritatea Ministerului de Interne. Acest prim batalion este format din voluntari care au făcut parte din unitățile de autoapărare din Piața Maidan în timpul protestelor din Kiev. Aflat la Beijing, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că orice ordin „criminal“ al autorităților ucrainene de recurgere la forță contra separatiştilor pro-ruşi în estul Ucrainei va duce la eşecul dialogului de joi de la Geneva. El caută la Beijing o susținere mai puternică a Chinei în criza ucraineană, în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Occident.
