Noua legislaţie, adoptată de parlamentul de la Budapesta la 26 mai, înlătură cerinţa rezidenţei permanente în Ungaria pentru obţinerea unui paşaport, astfel că pe viitor aplicanţii vor solicitaţi doar să demonstreze că pot vorbi maghiara şi că au rădăcini maghiare (cum ar fi un bunic ungur).

Pentru maghiari, o astfel de lege încearcă să acopere rana deschisă odată cu Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în urma căruia vechea Ungarie a fost dezmembrată, lăsând peste 3 din 10 maghiari în afara noului teritoriu, în state precum viitoarea Iugoslavie, Cehoslovacia şi România. Prin oferirea de paşapoarte pentru aceşti maghiari, care numără în prezent în jur de 2 milioane, guvernul de la Budapesta a făcut pe planul extremei-drepte din Ungaria şi a trimis un semnal altor state că minorităţile maghiare au un protector.

Acest lucru nu înseamnă prea mult în state cum ar fi Serbia, Slovenia sau Austria, unde maghiarii trăiesc fericiţi alături de ceilalţi cetăţeni. Subiectul este însă explozibil în Slovacia, unde majoritatea slavă este nemulţumită de ceea ce percepe drept aroganţa minorităţii maghiare, reprezentând aproximativ 10% din populaţie. Pe de altă parte, Slovacia a enervat Ungaria şi a alarmat unii outsideri cu o lege prost elaborată privind limba de stat care în unele cazuri penalizează folosirea limbii maghiare pe teritoriul slovac.

Prin urmare, în urma adoptării legii privind cetăţenia de către parlamentul de la Budapesta, Slovacia a protestat, a apelat la outsideri şi declară că îi va priva pe posesorii de dublă cetăţenie de cetăţenia slovacă.

În teorie, faptul că ambele ţări sunt membre ale UE ar fi trebuit să facă problema paşapoartelor în mare parte irelevantă. Însă acest tip de dispute etnico-istorice sunt exact cele pe care extinderea UE era menită să le rezolve, aşa că este îngrijorător să ve vedem din nou izbucnind. Odată ce noul guvern slovac se va instala în funcţie la sfâşitul lunii iunie, outsiderii speră să vadă un intens schimb diplomatic între Bratislava şi Budapesta.

Pe de altă parte, termenul de "etnic maghiar" este o scurtătură jurnalistică confortabilă, nu şi o bază bună pentru elaborarea unei legislaţii, în condiţiile în care există persoane care vorbesc excelent maghiara, dar nu au strămoşi maghiari, după cum există unele persoane cu sânge maghiar pur care se întâmplă să nu vorbească maghiara.

Potrivit The Economist, Ungaria ar face mai bine dacă ar alege o bază politico-istorică pentru legislaţia sa privind cetăţenia mai degrabă decât una etnică, condiţionând, spre exemplu, obţinerea paşaportului de faptul că strămoşii solicitantului au fost cetăţeni ai fostului imperiu maghiar.