Fostul premier al Greciei, Giorgios Papandreou, îndeamnă la coeziune statele din Uniunea Europeană, pentru că nu poţi "să-i spui unui bolnav să se împuşte" şi consideră că pieţele trebuie să primească un semnal despre stabilitatea monedei europene. Într-un interviu acordat publicaţiei germane Der Spiegel, Papandreou vorbeşte despre greşelile pe care le-a făcut în fruntea guvernului grec, dar şi despre felul în care ar trebui să evolueze situaţia Greciei.
Papandreou: Şi eu am făcut greşeli
În primele zile ale lunii noiembrie, Giorgios Papandreou a demisionat, iar, în urma negocierilor dintre socialiştii lui Papandreou (PASOK) şi conservatorii lui Antonis Samaras (Noua Democraţie), a fost ales fostul vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, Lucas Papademos.
Întrebat de jurnaliştii de la Der Spiegel cum îşi explică alungarea socialiştilor de la putere în Europa (Papandreou în Grecia, Berlusconi în Italia şi Louis Rodrigues Zapatero în Spania, n.r.), fostul premier grec explică: "Noi, socialiştii, avem idei foarte clare despre ce trebuie făcut pe timpul crizei. Pentru că vocile noastre nu sunt luate în serios, de-asta suntem încă afundaţi în criză.
Sigur că este nevoie de o discipină bugetară şi trebuie să reducem cheltuielile, dar avem nevoie şi de strategii de creştere. Nu putem să pierdem din vedere nici pieţele. Este inacceptabil ca cei de la conducerea ţării să nu le acorde suficient timp instituţiilor democratice. Asta subminează fundaţia democraţiei. Din acest motiv avem nevoie de reglementarea pieţelor şi mai multă transparenţă şi de agenţiile de rating. Noi, socialiştii, am cerut asta în mod repetat, pentru că nu putem acţiona, ca ţară, pe cont propriu. Asta este o mare greşeală făcută de clasa politică globală şi, în special, de conservatorii din Europa".
În ceea ce priveşte faptul că a trebuit "să cerşească ajutor", după cum au punctat jurnaliştii publicaţiei germane, Papandreou explică: "Asta nu este pentru mine. În ceea ce mă priveşte, întrebarea importantă este dacă pot salva Grecia de la o catastrofă financiară şi dacă pot reforma ţara. Am pus ambiţiile mele pe un plan secundar, după interesul naţional şi interesul oamenilor din ţara mea".
Întrebat ce îl îndeamnă să meargă mai departe, având în vedere că nu mai are nici o responsabilitate politcă, fostul premier grec spune că este vorba de "dorinţa de schimbare". De asemenea, Papandreou a arătat că ţara are nevoie de mai mult timp şi trebuie să-şi convingă "vechii prieteni din Europa că ei nu investesc în vechea Grecie, ci în noua Grecie, Grecia viitorului".
"Pot ajuta în această privinţă, pentru că sunt mândru de lucrurile pe care ţara mea le poate realiza, lucru pe care l-am demonstrat şi în trecut, la Olimpiada din 2004, de exemplu. Dar facem greşeli, şi eu am făcut", a punctat el.
Printre greşelile pe care spune că le-a făcut, Papandreou vorbeşte despre datoria "prea mare" şi deficitul bugetar "ridicat" al ţării, dar şi despre împrumuturile prost administrate: "Am trăit deasupra mijloacelor noastre. Ca membră a zonei euro, a fost uşor pentru Grecia să ia credite ieftine. Şi n-am folosit corect toată suma. I-am folosit să alimentăm un sistem necompetitiv. Pentru unii, lucrurile nu au evoluat destul de repede şi le-am cerut foarte multe grecilor de rând, care au fost direct afectaţi. Noi suntem mai critici cu noi decât sunt cei din afara graniţelor. Totuşi, am şi realizat câteva lucruri- am reformat sistemul de pensii, şcolile şi universităţile, am transparentizat administraţia publică, am redus costurile şi birocraţia. Sunt schimbări pe care le-am făcut acum, lucruri pe care plănuiam să le facem de 30 de ani".
PASOK împarte responsabilităţile cu guvernul lui Papademos
Despre referendumul care a dus la demisia lui, Papandreou spune că "ideea nu a picat din cer" şi că discuţiile despre organizarea unui referendum existau "de şase luni". "Am vrut să am acceptul şi sprijinul cât mai multor oameni pentru reforme. Dacă partidele nu pot face asta împreună, poţi să-i întrebi pe oameni. Oricum ar fi, propunerea mea a schimbat complet situaţia politică", explică fostul premier grec.
De altfel, politicianul accentuează că demisia lui a dus la o acţiune a opoziţiei, care a început să lupte împotriva crizei: "Acum împărţim responsabilitatea politică. La fel şi membrii Uniunii Europene. Acum, 80% dintre votanţi sprijină schimbările politice care sunt necesare, lucru care ne spune ceva clar".
"Ne lipseşte tradiţia politică a coaliţiilor. Înainte de victoria mea în alegeri, în 2009, aşa cum anunţasem deja, chiar dacă am avut majoritate absolută, noi am căutat parteneri de coaliţie- la stângişti şi verzi, chiar şi din rândul conservatorilor. Voiam o schimbare în climatul politic, dar nimeni n-a vrut să accepte", spune Papandreou despre posibilitatea unui guvern de uniune naţională.