UE trebuie să sporească sancţionarea oficialilor ruşi şi să fie pregătită să impună imediat sancţiuni economice Rusiei, inclusiv companiilor energetice, au cerut europarlamentarii într-o rezoluţie adoptată joi, prin care sunt condamnate acţiunile destabilizatoare ale Moscovei în regiune, informează Mediafax.
Parlamentul UE este "foarte îngrijorat de situaţia în continuă deteriorare şi de vărsarea de sânge din estul şi sudul Ucrainei", se arată în textul rezoluţiei, care cere Rusiei "să suspende imediat sprijinul acordat separatiştilor violenţi şi miliţiilor înarmate, conduse de forţele speciale ruseşti, şi să retragă trupele de la graniţa estică a Ucrainei".
Europarlamentarii au cerut măsuri UE împotriva companiilor ruse şi a subsidiarelor lor, mai ales în sectorul energetic, precum şi la adresa bunurilor ruseşti aflate în UE, ca urmare violenţelor menite să destabilizeze estul şi sudul Ucrainei.
Autorităţile ucrainene "au tot dreptul să ia toate măsurile necesare, inclusiv dreptul la autoapărare conform Cartei ONU", subliniază eurodeputaţii, avertizând Rusia să nu folosească dreptul legitim al Ucrainei de a-şi apăra integritatea teritorială ca "pretext pentru a lansa o invazie militară la scară largă".
Totodată, Parlamentul European solicită extinderea Misiunii speciale de monitorizare a OSCE de culegere de informaţii privind activităţi paramilitare atipice, acţiuni provocatoare şi situaţia drepturilor omului în Ucraina.
Textul mai cere ca misiuni ale Oficiului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, Uniunii Europene şi Parlamentului European să observe alegerile prezidenţiale din Ucraina de la 25 mai, respingând orice presiune externă pentru amânarea lor.
De asemenea, Legislativul cere UE să sprijine Ucraina în cadrul organismelor internaţionale, dacă Kievul decide să dea în judecată Rusia pentru încălcarea suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale.
Printre iniţiatorii rezoluţiei se numără şi europarlamentarii români Elena Băsescu, Monica Macovei şi Cristian Preda, din partea PPE, şi Adina Vălean de la ALDE. În cadrul dezbaterilor de miercuri asupra acestei rezoluţii, Adina Vălean a punctat faptul că "rezoluţie după rezoluţie", PE îşi exprimă îngrijorarea, "în timp ce Rusia ocupă sau anexează bucăţi de Ucraina".
În acelaşi timp, Vălean a lansat un atac la adreşta preşedintelui PE, Martin Schulz, care vorbeşte despre 'interesele comune' ale Rusiei şi UE. "Nu toţi suntem dispuşi să ne vindem sufletul pentru gazul rusesc, domnule preşedinte. Unora poate le este uşor să vorbească aşa – celor care nu au simţit forta distructivă a Uniunii Sovietice. Dar este o insultă la adresa tuturor acelora din România, Polonia sau Germania de Est care au murit luptând pentru libertate şi democraţie", a spus europarlamentarul PNL.
Pe de altă parte, europarlamentarul PDL Monica Macovei a susţinut că preşedintele rus, Vladimir Putin, fost ofiţer KGB, "încearcă să refacă Uniunea Sovietică prin sânge, teroare şi genocid".
Marian-Jean Marinescu a declarat că "ceea ce se întâmplă în Ucraina este inacceptabil". "Rusia beneficiază de situaţia economică şi de dorinţa justificată a Europei de a nu avea un conflict armat şi încalcă toate regulile şi tratatatele internaţionale. Nu putem accepta anexarea Crimeii. Declaraţiile potrivit cărora aceasta este un fait accompli nu vor ajuta la rezolvarea situaţiei", a spus Marinescu, avertizând că lipsa unei reacţii internaţionale ar putea duce la extinderea crizei până în Transnistria.
"Avem nevoie de măsuri economice care să conteze. Gazul este necesar pentru noi, dar şi producătorul trebuie să-l vândă", a mai spus europarlamentarul PDL.
Ioan- Mircea Paşcu a subliniat că Rusia exercită o presiune tot mai mare asupra ţărilor din Parteneriatul Estic, inclusiv Ucraina.
"Miza este foarte mare. Nu este doar o altă criză care se va domoli precum războiul din Georgia din 2008. Actuala ordine europeană bazată de Actul Final de la Helsinki şi Tratatul TCFE de la Paris, credibilitatea Uniunii Europene, Art. 5 pe care se bazează NATO, toate acestea vor fi puse sub semnul întrebării, dacă ceea ce se întâmplă în Ucraina nu primeşte răspunsul potrivit", a declarat europarlamentarul PSD, care a cerut europenilor să nu se lase "ademeniţi de cântecul de sirenă al agresorilor care fac pe victimele".
În opinia sa, dependenţa energetică a ţărilor din UE, dosarele iraniene şi siriene sunt "simple instrumente prn intermediul cărora Rusia speră să obţină înţelegerea noastră pentru acţiunile sale militare de destabilizare şi de presiune asupra ţărilor din Parteneriatul Estic". Moldova, Georgia şi Ucraina merită "un sprijin total pentru a rezista la aceste presiuni şi provocări, pentru a continua şi accelera procesul de reforme la care s-au angajat când au intrat în Parteneriatul Estic", a precizat Paşcu.
Ministerul Afacerilor Externe salută adoptarea, cu o largă majoritate, cu votul parlamentarilor aparţinând tuturor grupurilor politice principale, a rezoluţiei Parlamentului European cu privire la presiunea exercitată de Federaţia Rusă asupra statelor Parteneriatului Estic şi, în special, la destabilizarea estului Ucrainei, se arată într-un comunicat.
MAE reiterează sprijinul său pentru "suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa politică a Ucrainei şi a tuturor partenerilor estici, aspect afirmat cu claritate în rezoluţia adoptată de Parlamentul European".
