O primă rezoluţie ce va fi supusă votului în PE este cea elaborată de grupul Popularilor Europeni (PPE), care în dezbaterea în acest dosar a subliniat necesitatea unei acţiuni UE mai energice pentru incluziunea romilor. Propunerea de rezoluţie elaborată de grupul PPE (din care face parte şi UMP, partidul aflat la guvernare în Franţa) cere Comisiei Europene şi statelor membre să adopte şi implementeze o strategie europeană privind integrarea romilor şi să se elaboreze un plan de acţiune pe baza cooperării la nivel european între statele membre şi alţi actori implicaţi. PPE mai solicită Comisiei Europene să ajute statele membre să-şi amelioreze situaţia absorbţiei fondurilor europene, inclusiv prin propunerea unor modalităţi de simplificare a procedurilor de acces la aceste fonduri. În opinia PPE, executivul UE trebuie să îşi asume rolul conducător în stabilirea unei platforme de dialog constructiv între statele membre cu privire la minoritatea romă.

Proiectul de rezoluţie al PPE ia în considerare că situaţia romilor din Europa nu trebuie să afecteze viitoarea aderare a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen şi accentuează că expulzarea cetăţenilor UE trebuie să se efectueze numai de la caz la caz şi având ca bază decizii judecătoreşti adecvate. De remarcat este faptul că în acest proiect nu se cere explicit autorităţilor franceze să înceteze practica expulzărilor romilor de pe teritoriul francez către ţările de origine.

Este de aşteptat ca rezoluţia elaborată de PPE să fie susţinută şi de grupurile Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) şi Europa Libertăţii şi Democraţiei (EFD, euroscepticii).

A doua rezoluţie este susţinută de grupurile socialist (S&D), liberal (ALDE), Verzii şi Stânga Unită Europeană (GUE/NGL) şi ea condamnă acţiunile întreprinse de guvernul francez, apreciate drept discriminatorii şi în contradicţie cu legislaţia europeană. Rezoluţia cere încetarea imediată a acestor măsuri luate de autorităţilor franceze şi respinge orice tentativă de a pune semnul egalităţii între imigraţie şi criminalitate şi de generalizare în sensul culpabilizării unei întregi comunităţi pentru acte ce trebuie tratate individual, de la caz la caz.

În plus, este exprimat şi regretul faţă de reacţia tardivă şi limitată a Comisiei Europene şi se solicită o monitorizare mai bună a utilizării fondurilor UE destinate integrării sociale a romilor.

Repatrierea în această vară a sute de romi din Franţa către România şi Bulgaria a provocat îngrijorări serioase în rândul statelor membre şi la nivel european. Într-o rezoluţie anterioară, adoptată în martie, Parlamentul European declara că eşecul politicilor de promovare a incluziunii sociale a populaţiei de origine romă trebuie analizat critic, date fiind 'progresele nesatisfăcătoare'. Membrii PE subliniau atunci că statele membre UE trebuie să utilizeze mai bine oportunităţile oferite prin utilizarea fondurilor structurale pentru a promova integrarea romilor şi că punerea în aplicare a proiectelor locale ar trebui monitorizată în mod obiectiv.

De la începutul anului, 8.313 etnici romi originari din România şi Bulgaria au fost repatriaţi din Franţa, faţă de 9.875 în întregul an 2009.