Forțele ucrainene și milițiile pro-ruse s-au angajat ieri într-o bătălie pentru controlul orașului Slaviansk din estul Ucrainei, care s-a soldat cu morți și răniți de ambele părți, potrivit ministrului ucrainean de Interne, Arsen Avakov. Rusia neagă că s-ar afla în spatele violențelor și amenință cu blocarea negocierilor cvadripartite programate săptămâna aceasta.
Slaviansk este un oraș de sub 130.000 de locuitori situat în regiunea Donețk, care nu pare să aibă prea mare importanță strategică. Nu și pentru ruși însă, care își mută piesele pe tabla ucraineană cu multă atenție. Sâmbătă, grupuri de bărbați înarmați, mascați și îmbrăcați în uniforme de camuflaj, au ocupat sediile poliției și clădirile oficiale din Slaviansk, Kramatorsk și Drujkova. Informații primite de BBC susțin că același lucru s-ar fi întâmplat în alte două orașe, Mariupol și Yenakievo. În toate aceste orașe, milițiile pro-ruse ar fi sosit în autobuze și ar fi luat cu asalt clădirile administrative și ale poliției. Foarte rapid, au blocat căile de acces în orașe și au stabilit puncte de control.
Ieri dimineață, autoritățile de la Kiev au anunțat că au declanșat o „operațiune antiteroristă” la Slaviansk. O operaţiune antiteroristă a fost lansată în oraşul Slaviansk împotriva militanţilor pro-ruşi care ocupă sedii ale serviciilor de securitate, a anunţat ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov. „La operaţiune participă unităţi ale forţelor speciale. Locuitorii sunt rugați să nu iasă din case şi să stea departe de ferestre”, a adăugat ministrul de Interne. Ulterior, același ministru de Interne, a informat că au existat victime de ambele părți. Potrivit lui Avakov, citat de AFP, „un agent al Serviciului ucrainean de securitate (SBU) a fost omorât, iar alţi cinci membri ai forţelor de ordine au fost răniţi”. „În rândurile separatiştilor există un număr necunoscut de victime”, a adăugat ministrul.
Rușii neagă că ar avea vreun amestec în violențele produse în estul Ucrainei, dar occidentalii acuză Moscova că alimentează revoltele pro-ruse. Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen s-a declarat ieri „extrem de preocupat de escaladarea tensiunilor din estul Ucrainei. Ceea ce vedem este o campanie concertată condusă de separatiștii pro-ruși cu scopul de a destabiliza Ucraina ca stat suveran. Rasmussen a denunțat utilizarea, în estul Ucrainei, a trupelor fără însemne militare, dar dotate cu arme rusești, care au fost folosite și la ocuparea Crimeii și a cerut Rusiei să nu dea amploare situației și să își retragă trupele și a avertizat că „orice interferență militară rusă, sub orice pretext, va adânci izolarea internațională a Rusiei”.
E război?
Aceasta este întrebarea pe care și-o pune toată lumea în Ucraina, transmite corespondentul BBC: Avakov a acuzat Rusia direct de „un act de agresiune”, iar „milițiile pro-ruse” seamănă mult cu trupele rusești trimise să ocupe Crimeea pe furiș. Jurnaliștii occidentali au observat, ca și în Crimeea, oameni care par să coordoneze aceste forțe și care par să fie agenți ai serviciilor secrete ruse.
Joi, la Geneva, ar urma să aibă loc prima reuniune cvadripartită Rusia-Ucraina-UE-SUA dedicată crizei ucrainene, dar deja ministrul de Externe rus, Seghei Lavrov, a acuzat guvernul de la Kiev că „nu estre capabil să își asume responsabilitatea pentru soarta țării” și a amenințat că dacă va fi folosită forța în estul Ucrainei nu va participa la discuțiile de joi.
Orașele ocupate de forțele pro-ruse se află în regiunea Donețk, care are cea mai mare concentrație de rusofoni din întreaga Ucraină. La Donețk, militanții pro-ruși au ocupat deja clădirile guvernamentale, au proclamat „Republica Populară Donețk” și au cerut Rusiei să trimită trupe. Prin alimentarea tulburărilor din estul Ucrainei, Rusia pare că încearcă să stabilească un statu quo care să realizeze pe teren federalizarea Ucrainei cerută de Moscova prin același Lavrov. Dar o dată primele gloanțele trase și odată ce vor fi apărut primele victime ale acestui conflict, nimeni nu mai poate controla ce se întâmplă în Ucraina. Rușii au masat la granița Ucrainei 40.000 de militari și, în pofida promisiunilor făcute de Lavrov secretarului american de Stat, John Kerry, nu au retras nici măcar un soldat.
