Janusz Bugajski este directorul programului despre Europa Centrala si de Est la Foreign Service Institute, unde sunt pregatiti diplomatii americani. Absolvent al London School of Economics si fost jurnalist BBC si Europa Libera, Bugajski explica pentru "Romania libera" riscurile apropierii de Rusia.
» Cum vedeti eforturile Romaniei in cadrul UE de a promova o politica europeana proactiva la Marea Neagra?
Nu sunt suficiente. si nu cred ca UE poate sa trateze aceasta problematica de una singura. UE este prea preocupata de propriile teme  – Tratatul Constitutional, politica externa, Kosovo. Europa nu poate avea o politica inclusiva si cu viziune la Marea Neagra cand presedintele Frantei spune ca turcii nu sunt europeni. UE poate oferi anumite lucruri, dar nu este indeajuns de pregatita si nu are leadership-ul necesar pentru a cuprinde aceasta regiune. De aceea SUA trebuie sa joace un rol important, NATO, dar si tarile individuale. si aici, orice cooperare regionala este binevenita – fie ea economica, de transport, comerciala, dar si intre persoane sau politici comune – atata timp cat se previne ca una dintre tari sa domine intreaga regiune. si exista doar o singura tara care poate sa domine cu adevarat regiunea si sa foloseasca resursele energetice in acest scop.
» Va referiti la Rusia?
Exact.

» Cum explicati reapropierea tot mai evidenta de Rusia a unor tari est-europene precum Ungaria sau Bulgaria, dar si aparitia in Romania a unor voci proruse, inclusiv in Guvern?
Rusia nu pune in ring numai Europa de Est impotriva celei de Vest, ci determina si tarile est-europene sa joace unele impotriva celorlalte, ba chiar asmute si diferite forte politice din respectivele tari, pentru a obtine influenta. In mod clar, Rusia isi foloseste influenta economica, prin achizitiile de infrastructura, contractele pe care le face cu guvernele, mituirea sau santajarea unor oficiali. Ungariei ,de exemplu, i-a oferit perspectiva sa devina un nod de conducte energetice in Europa Centrala, numai sa sustina planurile rusesti. Scopul este ca aceste tari sa devina fie proruse, fie neutre. Dar in orice caz, nu proamericane. Este clasicul dicton "divide et impera", dar de data aceasta, rusii nu folosesc forte militare.

» Care este relatia dintre serviciile de informatii si interesele de afaceri rusesti?
In Rusia, serviciile de informatii inseamna afaceri. Rusii fac afaceri din intarirea statului – eu ii numesc oligarhi centralisti, pentru ca fac bani din centralizare, din controlarea sectorului energetic. Noi ca democrati separam statul de afaceri, ei nu. Pana la urma, problema cu Rusia nu este amenintarea militara sau chiar cea energetica, ci ca sistemul rus corupe guvernele vecine. Lipsa transparentei, coruptia, banii murdari, lipsa statului de drept, a responsabilitatii guvernamentale, a procedurilor democratice, opozitia redusa la tacere – toti acesti factori dauneaza mult mai mult tarilor vecine. Rusii prefera un guvern corupt, dar pro-rus, decat unul democratic, dar care e pro-vestic.

» Si atunci, care e abordarea cea mai eficienta? Trimisul bulgar spunea ca, pana la urma, tara sa trebuie sa se alimenteze cu energie de undeva si ca gazul inseamna caldura iarna, nu politica.
Energia inseamna politica. Daca nu ar fi, nu i-ar pasa ca publicul bulgar are sau nu caldura. Dar guvernul nu doreste sa fie dat jos pentru ca nu furnizeaza caldura iarna, asa ca e politica. Trebuie o strategie mai coerenta din partea europenilor pentru a construi rute alternative de energie, de a dezvolta legaturi mai stranse cu tarile din Caucaz si din Asia Centrala – Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan si Uzbekistan – pentru ca resursele de acolo sa vina in Europa, dar nu prin conducte rusesti. Pana la urma, si cei din Asia Centrala trebuie sa se ridice in picioare si sa spuna "putem obtine un pret mai bun in alta parte". Rusii le ofera un pret mai mic, dar sunt multumiti cu guvernele actuale, nu-i forteaza sa se democratizeze.