De luni, Franţa interzice burka – vălul islamic care acoperă întregul corp, în public.

După o dezbatere în Parlament care a durat mai bine de un an de zile, femeile care poartă văl în public vor fi rugate de poliţişti să îl dea jos şi să se identifice, iar, dacă refuză, vor fi amendate cu o sumă de până la 150 euro, relatează ziarul britanic The Guardian.

Măsura lui Sarkozy vine şi pe fondul alegerilor prezidenţiale din 2012, unde actualul preşedinte francez pune accentul pe societatea seculară, explică France 24.

De ce interzice Franţa vălul?

“L’affaire du veil”, despre care politologii francezi vorbeau încă de la jumătatea anilor ’90, a adus în discuţie situaţia şcolilor, când fetele musulmane veneau la ore cu văl.

Primul scandal a izbucnit în 1989, când trei studente care se convertiseră la islam au fost date afară din şcoală, pentru că purtau vălul.

Între 1993 şi 2004, mai mult de o sută de studente au fost suspendate, din cauză că au refuzat să-şi dea jos vălul la ore. În cele din urmă, în martie 2004, Franţa a adoptat o lege prin care erau interzise toate simbolurile religioase evidente în şcolile publice. Printre simbolurile interzise erau: crucile mari, vălul sau fesurile arăbeşti. Susţinătorii legii argumentau că vălul simbolizează radicalismul politic musulman.

“Femeile au trăit prea mult îmbrăcând ceea ce au considerat bărbaţii că trebuie, înlăturarea vălului este o victorie”, spunea Margaret de Cuyper a Olandei, citată de Joan Scott, profesoară la Institutul de Studii Avansate, în cadrul Universităţii Princeton, New Jersey, în studiul “Politics of the veil”.

Totuşi, Joan Scott susţine că interzicerea vălului în şcolile din Franţa este, mai degrabă, o încercare de asimilare a musulmanilor în cultura franceză, de a-i determina să devină francezi, înainte să fie musulmani.

Secularism versus multiculturalism

Un studiu realizat în 2010 de Pew Global Attitudes Project, citat de haaretz.com, arăta că:

82% dintre francezi

71% dintre germani

62% dintre englezi şi

59% dintre spanioli sunt de acord cu interzicerea vălului.

Totuşi, numai 28% dintre americani aprobau această practică. Cum se explică atitudinea Statelor Unite?

Spre deosebire de Franţa, care şi-a construit identitatea în jurul ideii de naţionalism, secularism şi laicitate, America a promovat multiculturalismul: fiecare grup este liber să îşi pună în practică convingerile, cât timp nu lezează alte grupuri şi respectă legislaţia.

Totuşi, rămâne în picioare întrebarea: ce facem atunci când unei părţi a grupului îi sunt încălcate drepturile? Şi cum abordăm faptul că femeile musulmane poartă văl: este şi dorinţa lor sau este vorba de o constrângere?

În societăţile musulmane tradiţionale, femeile sunt obligate să se acopere, pentru că, altfel, se consideră că îi ispitesc pe bărbaţi. Totuşi, islamiştii susţin că funcţia vălului este de protecţie şi nu arată subordonarea femeii faţă de bărbat (întrucât numai soţul şi membrii familiei au voie să îi vadă chipul). De asemenea, Coranul îi sfătuieşte pe oameni să se îmbrace modest, iar modestia înseamnă acoperirea trupului, aşa cum explică şi sura 24:30-31.

Totuşi, chiar şi în lumea arabă, există voci care se opun acestei tradiţii: “Vălul simbolizează subjugarea femeii şi, de aceea, nu-şi are locul în sistemul mixt, secular al Franţei”, spunea fosta preşedintă a organizaţiei Ni Poutes Ni Soumises, Fadela Amara, citată de The Guardian.

“Nu putem spera decât că interzicerea vălului islamic în şcoli le va face pe multe tinere să scape de presiunea socială exercitată asupra lor, împotriva voinţei lor”, susţinea politicianul Alain Madelin, în Le Monde. 

În plus, cartea-document “Citind Lolita în Teheran”, a profesoarei iraniene Azar Nafisi, oferă exemple despre ceea ce simt femeile musulmane care sunt obligate să poarte vălul: “Ziua în care femeile nu vor mai fi obligate să poarte basmale în public va fi cu adevărat ziua în care revoluţia va lua sfârşit şi Khomeini va fi mort”, îşi nota Nafisi mărturisirea.

Vălul islamic a fost interzis în Europa, pentru prima dată, în Belgia, la sfârşitul lui aprilie 2010. Italia, Olanda şi Franţa au anunţat încă de atunci că vor lua măsuri împotriva purtării vălului, pentru că lezează demnitatea femeii şi este un risc pentru securitate în şcoli, bănci şi clădiri guvernamentale.

Comunitatea de musulmani din Franţa este cea mai mare din întreaga Europă: 5 milioane de persoane, din care 3.000 poartă zilnic burka.

Victimele vălului în lume

În 2007, presa canadiană relata despre moartea unei tinere din Toronto, de 16 ani, Aqsa Parvez, care a fost omorâtă de tatăl ei, pentru că a refuzat să poarte vălul islamic.  “Iubea hainele şi îşi dorea să se îmbrace normal, ca noi”, povestea una dintre prietenele fetei.

Şi politiciana Zilla Huma Usman, ministru pakistanez, a fost omorâtă de un individ pentru că nu  purta vălul şi se implicase în politică, în februarie 2007, potrivit Times Online.

În 2010, BBC relata despre trei tinere din Pakistan, cu vârste între 14 şi 20 de ani, care au fost stropite pe faţă cu acid sulfuric, pentru că nu purtau vălul. Organizaţiile pentru drepturile omului susţin că în jur de 150 femei din provincia Balucistan, Pakistan, sunt desfigurate anual, din cauză că nu poartă hijab-ul.  

Tot în 2010, revista Marie Claire scria povestea tinerei creatoare de modă iraniene Tala Raasi, care, la 16 ani, fusese  biciuită de 40 de ori, pentru că a renunţat la îmbrăcămintea tradiţională în casă şi a purtat o fustă scurtă.