"Hate crimes" în România. A fost lansat primul site de monitorizare a infracţiunilor împotriva grupurilor vulnerabile

de Flavia Dragan , 12 decembrie 2012

Victimele sau martorii agresiunilor motivate de ură vor putea semnala anonim incidentele, pe site-ul raporteaza.ro. Aceasta este prima iniţiativă de monitorizare a infracţiunilor de tipul "hate crime" de la noi din ţară, în condiţiile în care România este singurul stat european care nu are un astfel de mecanism, atrage atenţia organizaţia ACCEPT.

În România, deşi infracţiunile motivate de ură sunt sancţionate de lege (prin articolul 75 din Codul Penal, respectiv articolul 77 punctul h), sunt invizibile. Astfel, într-un raport publicat de Agenţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), România apare ca fiind singura ţară din Uniunea Europeană care nu are nici un sistem de monitorizare al infracţiunilor motivate de ură.

De asemenea, explică, pentru România Liberă directoarea asociaţiei, Irina Niţă, la ACCEPT sunt semnalate anual sub 10 infracţiuni de acest tip, deşi se estimează că numărul victimelor este mult mai mare. În plus, şi inspectorul Constantin Ioniţă, de la Direcţia Generală a Poliţiei Bucureşti, arată că este important ca victimele să depună plângeri la poliţie. Altfel, agresorul va avea sentimentul că este de neatins, susţine inspectorul.

Citeşte şi Bătută pentru că a participat la o paradă gay: “În România, nimeni nu e sancţionat pentru nimic"

Pe raporteaza.ro, vor putea fi semnalate cazuri de agresiuni din orice cauze (religie, gen, etnie, orientare sexuală, dizabilitate), atât de către victime, cât şi de martori. Scopul acestui site este colectarea de informaţii şi construirea unei imagini despre infracţiunile motivate de ură la noi în ţară.

Formularul este creat în aşa fel încât agresiunile să fie clar observate, iar, în funcţie de răspunsurile victimei, ea este direcţionată către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării sau către secţia de poliţie locală.

Totuşi, atrage atenţia inspectorul Ioniţă, există riscul ca unele infracţiuni raportate să fie false. Irina Niţă respinge ideea, pentru că, explică ea, formularul este prea complex, iar cei care vor să furnizeze informaţii false se vor plictisi până la sfârşitul chestionarului.

Un plus al site-ului este că se pot raporta şi agresiunile vechi, pentru că astfel, se va obţine o imagine şi mai clară asupra incidentelor de acest fel.

Nu avem pretenţia că datele colectate vor avea reprezentativitate, dar vom vedea măcar care sunt grupurile afectate de agresiunile săvârşite din ură, susţine, pentru România Liberă, directoarea ACCEPT. 

De asemenea, un pas important în combaterea acestui tip de infracţiuni a fost făcut şi de Poliţia Română care, începând cu anul 2010, oferă programe de formare în domeniul anti-discriminării, în cadrul cărora au fost instruiţi, până în prezent, 220 de poliţişti, aparţinând Poliţiei Capitalei, conform reprezentantei Institutului de Studii pentru Ordine Publică (ISOP). Astfel, poliţistul este şi vrea să devină un apărător al drepturilor omului, a subliniat Andreea Tănase.

Cel mai recent caz de violenţă motivată de ură ajuns în atenţia publică este cel al studenţilor de la Miliţia Spirituală, care, după ce au organizat o dezbatere despre homosexualitate în perioada comunistă, la sediul SNSPA, au fost agresaţi pe stradă de un grup de indivizi, pentru că au făcut "conferinţe despre gay".

Citeşte şi Activişti de la Miliţia Spirituală, BĂTUŢI, după o piesă de teatru despre HOMOSEXUALITATE

Întrebat ce părere are despre caz, inspectorul Ioniţă a precizat că nu poate comenta, pentru că nu cunoaşte îndeaproape faptele, iar ancheta autorităţilor este în desfăşurare, însă ar fi fost bine să se facă o informare la autorităţile publice, înainte de începerea evenimentului. Poate mai puţină vizibilitate, dar mai multă siguranţă, explică el.

"Efectele unei astfel de infracţiuni trec de incidentul propriu-zis şi dincolo de victima care a fost afectată. Pentru ca legea să fie aplicată, trebuie ca victimele să-şi cunoască drepturile şi să ofere informaţiile care pot indica o eventuală motivaţie de ură, iar poliţia să investigheze şi să consemneze motivaţia infracţiunilor", arată şi Irina Niţă.

De asemenea, în ceea ce priveşte aceste agresiuni, ambasadorul Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel, subliniază că preferinţele sexuale sunt parte a persoanei şi că reprezintă un drept inalienabil.

Citeşte şi Ambasadorul Olandei: "Şi la noi, lesbienele şi homosexualii sunt bătuţi extrem de frecvent pe străzi"

Site-ul raporteaza.ro, finanţat de Ministerul de Externe al Olandei, face parte din proiectul "Sparge tăcerea", care urmăreşte informarea populaţiei cu privire la toate agresiunile motivate de ură asupra grupurilor vulnerabile.

Infracţiunile motivate de ură ("hate crimes") sunt agresiuni care au loc din cauza ostilităţii împotriva unor grupuri stigmatizate. Infracţiunile se pot referi la distrugeri materiale, ameninţări, hărţuire, intimidare, acte de violenţă, violuri, tortură sau omor.

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.