Magistrații Tribunalului Prahova solicită procurorilor care instrumentează dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro să stabilească dacă menţin decizia de trimitere în judecată a inculpaţilor din dosar sau dacă vor restituirea cauzei după ce instanţa a constatat mai multe neregularităţi în rechizitoriu, informează Mediafax.
Conform unei soluţii publicate pe portalul instanţelor, magistraţii Tribunalului Prahova, instanţă pe rolul căreia se află dosarul evaziunii cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro, în care este trimis în judecată, alături de câteva zeci de inculpaţi – persoane fizice şi juridice -, şi fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, au constatat mai multe neregularităţi în rechizitoriul încheiat de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, care instrumentează acest dosar.
Citește și: Dosarul Păvăleanu: Administratorul CJ Prahova, acuzat de evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani
Neregularităţile constau în nedescrierea, în cuprinsul rechizitoriului, a numărului acţiunilor sau inacţiunilor ce intră în conţinutul infracţiunilor continuate reţinute în sarcina inculpaţilor, nestabilirea participaţiei concrete a inculpaţilor la actele materiale ce intră în componenţa infracţiunilor presupus a fi fost săvârşite în formă continuată şi nedescrierea faptelor reţinute în sarcina SC Narsam Invest SRL Băicoi.
Astfel, judecătorii cer procurorilor să remedieze neregularităţile constatate şi să decidă dacă menţin trimiterea în judecată a inculpaţilor sau dacă vor restituirea cauzei.
În luna martie, procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti au dispus trimiterea în judecată în dosarul evaziunii fiscale şi spălării de bani cu un prejudiciu estimat la 35 de milioane de euro a 31 de inculpaţi, între care 15 persoane fizice şi 16 persoane juridice, sub acuzaţia de evaziune fiscală, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova.
Citeşte şi: Angajat pe criterii politice la Guvern, arestat pentru evaziune fiscală
Printre inculpaţii din acest dosar se numără fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, dar şi Răzvan Alexe, care este inculpat şi în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma şi al fiului acestuia, deputatul Vlad Cosma, precum şi mai mulţi oameni de afaceri prahoveni ale căror firme au contracte cu Consiliul Judeţean Prahova dar şi cu alte autorităţi publice din acest judeţ.
Iniţial, fostul angajat al SGG Marcel Păvăleanu şi alte şase persoane, şi anume Enică Victoria, Stroe Cecilia Cristina, Şerban Bogdan Ionuţ, Ştefănescu Elena Giluela, Corneliu Popa şi Emilia Loredana Dobre, au primit mandate de arestare preventivă în luna octombrie a anului trecut sub acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Ulterior, alte şase persoane, administratori ai unor societăţi comerciale, au fost arestate în acest dosar. Conform procurorilor, Ionescu Dragoş Ioan, Onea Nicolae, Ţărîndă Marian Răducu, Soare Gheorghe, Ţărîndă Andrei Costin şi Muşat Costin Gabriel sunt urmăriţi penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
La începutul lunii februarie a acestui an, Stroe Cecilia Cristina, Dobre Emilia Loredana, Enică Victoria şi Ştefănescu Elena Giluela au fost eliberate din aretul IPJ Prahova şi plasate în arest la domiciliu.
Ulterior, Tribunalul Prahova a dispus înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru alţi nouă inculpaţi în dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro, cei mai mulţi dintre ei fiind oameni de afaceri acuzaţi de evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Cei nouă inculpaţi sunt fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, Nicolae Onea, Dragoş-Ioan Ionescu, Costin-Gabriel Muşat, Marian-Răducu Ţărândă, Andrei Costin Ţărândă, Bogdan-Ionuţ Şerban şi Gheorghe Soare, Corneliu-Ciprian Popa.
Din probele administrate în cauză, există indicii că inculpaţii din dosarul evaziunii cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro au desfăşurat, în perioada 2012 – 2013, operaţiuni comerciale nereale, cu societăţi de tip fantomă, operaţiuni pe care le-au înregistrat în contabilitatea societăţilor pe care le administrează, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitului datorat bugetului consolidat al statului.
