» Alegerile europarlamentare de ieri au reprezentat pentru Romania un minimum istoric al participarii - aproape 22 la suta, potrivit datelor Biroului Electoral Central de la ora 19.

» Lipsa unei mize evidente a alegerilor europarlamentare, neintelegerea modului de functionare a Parlamentului European si dezamagirea ca orice ar alege nu se schimba nimic sunt printre motivele neparticiparii masive la vot, considera analistii politici.

Romania a inregistrat, ieri, cea mai scazuta rata de participare la vot din 1990 pana acum, cu toate ca romanii aleg, pentru prima data, reprezentanti care vor avea un mandat – intreg– de cinci ani in Parlamentul European (PE). Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), pana la ora 19.00, doar 21,63% din romani si-au exprimat, prin vot, preferintele politice. Cei mai multi alegatori au fost cei din judetul Teleorman, peste 37 la suta, iar la polul opus s-au aflat cei din Sibiu, unde au fost la vot doar 16 la suta din cetatenii cu drept de vot. si bucurestenii s-au numarat printre codasi, potrivit estimarilor BEC, tot pana la ora 19, mai putin de 13% au iesit la vot. Jumatate din alegatori au studii medii si provin din mediul rural, arata un studiu al INSOMAR, comandat de Realitatea TV. De altfel datele BEC arata ca doar 16% dintre alegatori provin din mediul urban in timp ce 29% vin din mediul rural.

Cu toate ca participarea la vot este scazuta pentru Romania, nici celelalte state membre UE nu inregistreaza un numar foarte mare de alegatori pentru Parlamentul European. Analistii politici explica prezenta redusa la urne prin dezamagirea electoratului, lipsa unei mize evidente a alegerilor pentru PE si a neintelegerii functionarii acestuia, la care se adauga lipsa unei campanii electorale vizibile. Potrivit lui Adrian Sorescu, specialist in sisteme electorale, cei care nu s-au dus la vot ieri pot fi pusi in trei categorii: "Cei mai multi sunt cei pe care nu ii intereseaza acest scrutin, apoi sunt cei care nu merg la vot in semn de protest, deoarece sunt foarte dezamagiti ca indiferent care este rezultatul votului, nu se schimba nimic, iar cea de-a treia categorie ar fi cei care ar merge la vot daca ar avea pe cine alege". Sociologul Mircea Kivu ne-a explicat ca "nu au existat in aceasta campanie electorala teme de dezbatere europene cum ar fi un sistem de impozitare comun".

De aceeasi parere este si Alexandru Radu, profesor de stiinte politice, care crede ca din campania electorala au mai lipsit si explicatiile tehnice privind votul: "Daca timp de doi ani cetatenilor li s-a explicat cat de bun este votul uninominal, nimeni nu le-a spus acum de ce pentru alegerile europarlamentare se voteaza pe liste". Astfel, sustine profesorul Radu, perceptia este ca "Romania se intoarce la "votul rau", la vechiul sistem", ceea ce descurajeaza mersul la vot.
Pe de alta parte, subliniaza expertii, dezinteresul pentru alegerile europarlamentare nu este numai din partea electoratului, ci si a partidelor politice care nu s-au aratat foarte entuziasmate de scrutinul european. Mircea Kivu crede ca "si pentru partide este o miza mica, deoarece oamenii importanti intra oricum, iar din 33 de viitori europarlamentari pe 25 ii putem intui. Batalia se da pentru locurile 7-8 de pe liste, iar respectivii candidati au mai putine resurse pentru a mobiliza".

Alexandru Radu ne-a explicat ca "romanii au putina incredere in parlamentul autohton si le este greu sa inteleaga care este rolul legislativului european", fapt care este accentuat si de "scurta experienta in UE, deoarece Romania nu a avut decat un semimandat in PE". Adrian Sorescu ne-a spus, la randul sau, ca o alta cauza ar putea fi si faptul ca "alegerile au picat intr-o zi de vara, in mijlocul unui weekend prelungit, iar cei plecati din localitate nu sunt interesati sa voteze".
Lipsa participarii la vot face ca cei trimisi in Parlamentul European sa fie mai putin reprezentativi, insa Adrian Sorescu crede ca "nu este un fenomen neobisnuit pentru UE si nu s-a pus niciodata problema reprezentativitatii in PE". La randul sau, sociologul Mircea Kivu socoteste ca "scrutinul din Romania o sa fie la fel de reprezentativ ca in majoritatea statelor europene, unde rezultatele nu sunt mai mari de 30 la suta".

Declinul participarii
In 2007, la primele alegeri europarlamentare pe care le-a avut Romania, s-a inregistrat cea mai mica rata de participare la un scrutin electoral organizat dupa 1989: 29,4%, atunci fiind organizat in paralel si referendumul privind introducerea votului uninominal. De altfel, entuziasmul romanilor in ceea ce priveste mersul la urne este in continua scadere dupa 1990 incoace.
Astfel, daca la primele alegeri generale libere de dupa caderea comunismului, din mai 1990, 86,2 la suta din romani au venit la urne, in 1992 s-au pezentat cu 10 la suta mai putin. Numarul romanilor care au venit la vot in 1996 a fost usor mai mic fata de cel din 1992, dar s-a mentinut in jurul cifrei de 76%. Interesul romanilor fata de scrutinele autohtone a continuat sa scada si la alegerile care au urmat, iar in 2000, doar 65% din romani mergeau sa-si aleaga parlamentarii, iar in 2004 cu sapte la suta mai putin. Exceptand alegerile pentru Parlamentul European din 2007, unde dezinteresul cetatenilor a fost evident, partidele nu au reusit sa mobilizeze cu mult mai mult pentru alegerile parlamentare din 2008, cand doar 39 la suta dintre romani s-au prezentat la vot, adica cu aproape 50% mai putin decat in 1990.