Fostul premier al României, Adrian Năastase, a declarat, într-un interviu pentru România TV, că preşedintele Klaus Iohannis va şantaja Parlamentul prin respingerea primei desemnări a unui politician în funcţia de prim-ministru. Totodată, Năstase a mai adăugat faptul că Legislativul l-ar putea suspenda pe şeful statului, considerând demersurile sale anticonstituţionale.
''Iohannis, probabil că va încerca să respingă sau poate să respingă prima desemnare, în felul acesta să nu se creeze Guvernul. Și înainte de a doua încercare, practic să creeze un șantaj împotriva Parlamentului. Parlamentul poate să considere că este de rea credință desemnarea, de o încălcare a spiritului Constituției și poate să declanșeze operațiuni de suspendare a Președintelui. Iohannis ar trebui să devină un partener al Guvernului.'', a declarat Adrian Năstase pentru România TV.
Totodată, Adrian Năstase a subliniat faptul că influenţa fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, se diminuează vizibil.
''M-a surprins și nu m-a suprins intrarea lui Traian Băsescu în Parlament. El a avut trei vectori suplimentari importanți. 5% reprezintă un scor care ne arată că Traian Băsescu față de momentul alegerilor este undeva foarte mic. Traiane, nici nu știi, cât de mic începi să fii'', a spus Adrian Năstase pentru România TV.
Prin replica "Traiane, nici nu ştii, cât de mic începi să fii", fostul şef al Executivului face referire la celebrul episod din anul 2004, când Traian Băsescu şi-a anunţat candidatura în cursa pentru Cotroceni cu o replică devenită celebră: "Adriane, nici nu ştii, cât de mic începi să fii".
Adrian Năstase este singurul premier post-decembrist care a fost condamnat la închisoare cu executare. Politicianul a avut două dosare în care a fost judecat pentru fapte de corupţie, dosare pentru care a stat în penitenciar 500 de zile.
Prima condamnare avea să o primească Adrian Năstase în 20 iunie 2012, în dosarul cunoscut ca "Trofeul calităţii", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. Alături de el au fost condamnaţi Irina Paul Jianu, fost inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii, Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct în cadrul ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL, şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici.
Judecătorii arătau în motivarea deciziei că inculpaţii din dosarul "Trofeul calităţii" au obţinut un beneficiu constând în sume de bani sau menţinere în funcţii publice, avantajul substanţial revenind, "fără îndoială, persoanei pentru care întreaga «afacere» a fost pusă în mişcare, respectiv lui Adrian Năstase".
Instanţa nota în motivare că activitatea desfăşurată de inculpaţi reprezintă, "fără echivoc, un caz de corupţie la cel mai înalt nivel", întrucât Adrian Năstase era "unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai clasei politice româneşti, preşedinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru în funcţie la acel moment şi candidat cotat cu şanse reale la cea mai înaltă demnitate a statului român".
Totodată, instanţa arată că, în acest caz, nu a fost vorba despre o simplă finanţare ilegală a unei campanii electorale, ci despre punerea la dispoziţia lui Năstase a unor fonduri ilicite de patru ori mai mari decât cele declarate oficial pentru întreaga campanie electorală a acestuia.
Adrian Năstase nu a ajuns în ziua condamnării în penitenciar, ci şase zile mai târziu. La câteva ore după ce a fost condamnat, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, când poliţiştii erau în locuinţa sa pentru a-l duce în arest. Năstase a fost operat în 21 iunie 2012, la Spitalul Floreasca, şi a fost externat în 26 iunie, când a fost încarcerat. El a fost pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.
La aproape zece luni după ce a fost lăsat în libertate, Adrian Năstase avea să fie din nou încarcerat. În 6 ianuarie 2014, Adrian Năstase primea o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare în dosarul "Zambaccian". Alături de fostul premier au fost condamnaţi atunci, de instanţa supremă, soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani de închisoare cu suspendare, şi Irina Jianu, la patru ani cu executare.
Fostul premier a fost acuzat în dosarul "Zambaccian" că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro, valoare calculată la cursul de schimb 2002/2004, dar şi pentru că l-a şantajat pe Ioan Păun, fost consul al României la Beijing. Foloasele primite de familia Năstase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea prahoveană Cornu şi din Bucureşti.
Judecătorii care l-au condamnat pe Năstase au arătat în motivarea deciziei că pregătirea profesională şi binele făcut ţării pe parcursul carierei politice au fost motivele pentru care nu a fost aplicată o pedeapsă mare în cazul şantajării lui Ioan Păun. În cazul infracţiunii de corupţie însă, chiar dacă a reţinut incidenţa aceleiaşi circumstanţe atenuante judiciare, instanţa a constatat că aceasta a avut un caracter continuat, ce reprezintă o cauză de agravare a pedepsei.
Instanţa a reţinut gravitatea deosebită a faptelor de corupţie ale lui Năstase, calitatea în care le-a comis, valoarea foloaselor patrimoniale obţinute şi perioada îndelungată de timp în care acţionat. Judecătorii menţionau în motivarea deciziei atitudinea nesinceră a lui Năstase din timpul procesului, încercarea permanentă de a se prezenta ca o victimă a justiţiei şi de a da o conotaţie politică oricărui demers judiciar îndreptat împotriva sa. În opinia instanţei, acestea demonstrează că Adrian Năstase nu a înţeles "importanţa valorii sociale lezate prin conduita sa infracţională şi nici modul în care funcţionează statul de drept, preferând să caute vinovăţii dincolo de propria sa persoană".
Adrian Năstase a mai fost judecat într-un dosar de corupţie, cunoscut ca "Mătuşa Tamara", însă în acesta a fost achitat definitiv, în septembrie 2012, de Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi dosar au fost achitaţi şi Ioan Melinescu şi Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupţie.
În condiţiile în care după condamnarea din dosarul "Zambaccian" trebuia să execute şi restul de pedeapsă din dosarul "Trofeul calităţii", Adrian Năstase a cerut contopirea pedepselor. În acest sens, în 24 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis să adauge un spor de şase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier.
Instanţa arăta, în motivarea deciziei, că Adrian Năstase a fost condamnat pentru infracţiuni grave de corupţie, caracterizate printr-un pericol social ridicat, iar acestea au fost comise când era preşedinte de partid şi prim-ministru, "funcţii de o deosebită importanţă şi care impun o conduită integră".
La două săptămâni după decizia de contopire a pedepselor, membrii comisiei de la Penitenciarul Jilava au stabilit că Adrian Năstase poate fi propus pentru liberare condiţionată, întrucât îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Dosarul cu concluzia comisiei a fost transmis Judecătoriei Sectorului 4, care în 23 iulie a decis că Adrian Năstase poate fi eliberat condiţionat.
Decizia a fost menţinută de Tribunalul Ilfov, deşi DNA a spus că Adrian Năstase trebuie să stea mai mult timp în penitenciar pentru a se îndrepta, perioada executată nefiind suficientă.
