Campania initiata de "Romania libera" impotriva radarelor private, care incalca legea si lasa statul fara venituri consistente, care ar putea fi folosite pentru cresterea sigurantei rutiere, are urmari concrete. Doi avocati vor depune plangeri la Departamentul National Anticoruptie (DNA) impotriva Politiei Rutiere, pentru implicarea acesteia in afacerea radarelor fixe. Ei spun ca soferii isi vor putea recupera amenzile platite judecandu-se cu "primarii rutieri".

Avocatul Gheorghe Piperea, profesor de drept comercial la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, se declara stupefiat de incalcarea legilor statului roman in afacerea radarelor fixe si promite ca va sesiza DNA impotriva Politiei Rutiere. "Impotriva primaru-lui orasului Insuratei, din judetul Braila (care administreaza nu mai putin de cinci radare – n.n.), voi depune plangere penala. Mi-au venit de la Insuratei sapte amenzi pe care le voi contesta in instanta. In plus, voi sesiza DNA cu privire la implicarea Politiei Rutiere in aceasta afacere absolut socanta si totodata voi sesiza si Curtea de Conturi cu privire la primarii din zonele rau-famate", declara Piperea. si avocatul Florin Kovacs promite ca va sesiza DNA: "Intreaga afacere este de resortul DNA. Eu voi face o plangere impotriva Politiei Rutiere la DNA, pentru ca nu trebuie sa ne mai lasam batjocoriti in aceasta tara".

Reamintim ca Politia Rutiera, prin seful sau, comisarul Lucian Dinita, s-a spalat pe maini in afacerea radarelor, aratand ca "este vorba despre niste contracte economice, incheiate intre administratia locala si aceste societati comerciale". Insa Politia nu a negat ca munceste in favoarea parteneriatului primarii-SRL-uri, validand amenzile si furnizand harta "punctelor negre" de pe sosele (in care ar fi necesare radarele). In plus, Politia Rutiera este cea care a incurajat expansiunea radarelor in tara, de pe urma carora SRL-urile incaseaza 60% din beneficii, iar statul – 40%.

Cei doi avocati sustin ca soferii isi vor putea recupera amenzile platite, printr-o "actiune ulterioara", dupa dovedirea ilegalitatii intregii afaceri. Avocatul Florin Kovacs spune ca soferii se pot constitui parte civila in procesele impotriva "primarilor rutieri". "Cetatenii se vor putea constitui parte civila in procesele impotriva primarilor, pentru a-si recupera banii, dupa ce Curtea de Conturi va dovedi vinovatia respectivilor. Curtea poate face verificari si poate imputa direct primarilor sumele date SRL-urilor", ne-a declarat Kovacs. Avocatul afirma ca "primariile rutiere" nu pot plati SRL-urile din veniturile incasate, deoarece astfel de plati sunt interzise de Legea finantelor publice locale.

Am solicitat atat Guvernului Romaniei, cat si Curtii de Conturi pozitii oficiale cu privire la legalitatea afacerii radarelor, insa deocamdata nu am primit nici un raspuns. Singurul raspuns oficial care ne-a parvenit a fost acela al Autoritatii pentru Achizitii Publice, care a constatat ilegalitatea asocierii dintre Primaria Tureni (judetul Cluj) si firma de radare Codec SRL.
Pentru a nu incalca legea, asa cum s-a intamplat la Tureni, Municipiul Roman a renuntat la asocierea cu SRL-ul clujean. Astfel, hotararea Consiliului Local Roman privind incheierea unui contract de asociere in participatiune cu firma clujeana Codec, avand ca obiect instalarea de radare fixe, a fost anulata, ne-a declarat purtatorul de cuvant al Municipiului Roman, Aldo Pellegrini. Potrivit acestuia, acum urmeaza sa se faca o licitatie legala, astfel incat statul sa castige cat mai mult de pe urma asocierii. Intrarea in legalitate a fost decisa chiar prin hotararea de abrogare a asocierii cu firma Codec.

"Hotararea Consiliului Local Roman nr. 141/18.09.2008, prin care se aproba incheierea unui astfel de contract (cu firma Codec – n.n.), a fost revocata prin Hotararea Consiliului Local nr. 194/15.12.2008, care, totodata, prevede elaborarea documentatiei de atribuire a contractului de achizitie publica a sistemului de supraveghere si siguranta a traficului rutier, conform O.G. nr. 34/2006, prin procedura licitatiei publice", a aratat Pellegrini.