Cei 19 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii își aleg marți președintele și vicepreședintele. Ședința de alegeri va fi condusă de președintele țării, Klaus Iohannis. Prezența președintelui țării la ședința de alegere a conducerii CSM nu va influența decizia pe care o va lua instanța de Contencios a Înaltei Curți de Casație și Justiție în 14 ianuarie în dosarul de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis, spun specialiștii.
" Era obligatorie prezența președintelui pentru a ști exact viziunea domnului Iohannis cu privire la independența Justiției" ne-a declarat un membru CSM care a dorit să-și păstreze anonimatul. Un alt membru al CSM ne-a precizat că președintele țării, prin funcția de arbitru al instituțiilor statului, poate media eventuale situații conflictuale și e foarte important ca Justiția să știe că poate conta pe sprijinul președintelui țării.
"CSM este garantul independenței Justiției, iar președintele țării, ca arbitru în eventuale situații conflictuale cu Parlamentul sau cu Executivul, cum au fost , de altfel, în istoria recentă, poate susține această independență. Un exemplu concret ar fi refuzul președintelui de a promulga o lege care poate aduce atingere independenței Justiției" ne-a declarat magistratul.
Conducerea CSM se alege anual, la începutul lunii ianuarie. De conducere depinde modul în care CSM sancționează atacurile politicienilor la adresa independeței Justiției.
În anul 2014, președintele Adrian Bordea s-a ferit să sancționeze prin declarații publice atacurile politicienilor la adresa magistraților care i-au pus sub urmărire penală sau i-au condamnat. Cu alte cuvinte, s-a ferit să apere direct independența magistraților, mulțumindu-se să lase apărarea reputației Justiției doar în sarcina Inspecției Judiciare.
Deși Inspecția a dat soluții corecte, acestea nu au mai avut impact public deoarece verificările erau de durată, fiind făcute publice la câteva luni de la lansarea acuzațiilor, când nimeni nu-și mai amintea despre ce era vorba.
În 2014, cele mai afectate de atacurile politicienilor și chiar a unei părți a presei au fost șefa DNA, Laura Codruța Koveși, și judecătoarea Camelia Bogdan, președinta instanței de la Curtea de Apel București care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani închisoare în dosarul “Privatizarea ICA – prejudiciu 60 de milioane de euro”.
Pentru anul 2015 și-au anunțat candidaturile judecătorii Marius Tudose și Alexandru Șerban – pentru funcția de președinte CSM, iar pentru funcția de vicepreședinte și-a depus candidatura doar procurorul Bogdan Gabor.
Candidaturile se pot anunța inclusiv marți, după începerea ședinței de alegeri. Pot candida pentru funcțiile de conducere doar magistrații -membrii CSM aleși în adunările generale ale magistraților. Nu pot candida membrii de drept ai CSM ( președintele Înalteu Curți, procurorul general si ministrul Justiției) și nici cei doi reprezentanți ai societății civile.
Candidații își prezintă proiectele în fața colegilor din CSM, după care urmează votul secret. Pentru a câștiga, un candidat are nevoie de minim 10 voturi. Pentru ca ședința de alegeri să fie validă trebuie să participe minim 15 membri CSM din totalul de 19 membri.
Ce propun candidații pentru conducerea CSM
Judecătorul Marin Tudose, candidat pentru președinția CSM, are în proiect o prioritate curajoasă și anume “trecerea atribuțiilor Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor la Înalta Curte de Casație și Justiție”. Cu alte cuvinte, propune realizarea efectivă a independeței financiare față de puterea politică ( reprezentată de ministrul Justiției).
De asemenea, Tudose susține sancționarea prin lege a detractorilor magistraților, proiect ce ar urma să devină aplicabil după consultări cu societatea civilă și presa. Tudose este echidistant: pentru că a cerut sancțiuni concrete pentru cei care atacă nejustificat Justiția, cere și înăsprirea sancțiunilor administrate magistraților care nu-și fac datoria.
Contracandidatul lui Tudose, judecătorul Alexandru Șerban și-a trecut în proiect o mărire a transparenței actului de Justiție și a acțiunilor CSM, o reacție promptă la atacurile nejustificate la adresa Justiției. De asemenea, Șerban solicită ca atunci când se modică legea fundamentală – Constituția – să se ia în calcul desecretizarea votului în CSM.
Procurorul Bogdan Gabor, candidatul pentru funcția de vicepreședinte al CSM, în proiectul său de management a identificat amenințările la adresa independenței Justiției pentru care propune soluții de eliminare. Între amenințările identicate de Gabor figurează campaniile de presă împotriva unor magistrați care sunt implicați în dosare grele; instabilitatea legislativă; ignorarea de către politicieni a CSM-ului atunci emit legi destinate Justiției, deși legea obligă obținerea avizului consiliului.
Cu alte cuvinte, pe agenda procurorului Gabor se află, exprimate în limbaj strict juridic, fără exemplificări, multe din solicitările societății civile care a sancționat modul în care legiferează Guvernul Ponta și actuala majoritate parlamentară dominată de PSD.
