Fosta șefă a DIICOT, Alina Mihaela Bica, a fost trimisă în judecată în stare de arest preventiv deoarece, în calitate de secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală de Despăgubiri de la ANRP, a avizat despăgubiri nelegale pentru foste proprietăți, prejudiciul adus bugetului public fiind de peste 61 de milioane de euro.
Potrivit unor documente ale DNA, între beneficiarii prejudiciului s-ar fi aflat și membrii familiei Cocoș, respectiv Dorin Cocoș (arestat în dosarul „Microsoft” pentru mită de 9.000.000 euro), fiul acestuia, Alin Cocoș și fosta soție, Elena Udrea, acum președintă PMP.
Aceste fapte sunt cercetate într-un dosar separat. De la familia Cocoș, Alina Bica ar fi primit mită mascată o cotă parte dintr-un teren de peste 4.400 metri pătrați pe malul lacului Snagov. Terenul era deținut de Olguța Chiriac, prima soție a lui Dorin Cocoș și mama lui Alin Cocoș
Alături de Alina Bica au fost trimiși în judecată toți membrii comisiei de despăgubiri, precum și beneficiarul principal Gheorghe Stelian, zis „Stelu” (cumpărător de drepturi litigioase de la moștenitorii foștilor proprietari) și expertul evaluator Emil Nuțiu.
Ceilalți membri ai comisiei de despăgubiri trimiși în judecată sunt Crinuța Nicoleta Dumitrean, președinte ANRP ( susținută de deputatul PDL Ioan Oltean), Sergiu Ionuț Diacomatu vicepreședinte ANRP și denunțător, Cătălin Florin Teodorescu, acum deputat, Remus Virgul Baciu, fost vicepreședinte ANRP (condamnat definitv la cinci ani într-un alt dosar de corupție și denunțător în acest dosar), Lăcrămioara Alexandru, Oana Vasilescu ( este și denunțătoare-surse) și Dragoș George Bogdan, Marko Attila, acum deputat, plecat din țară înaintea solicitării arestării preventive. Deputatul UDMR a cerut sprijin guvernelor SUA și ale Ungariei, susținând că inculparea sa ar fi un abuz.
Din dosar s-au făcut mai multe disjungeri. În afară de disjungerea în care sunt cercetați membrii familiei Cocoș (Dorin Cocoș, fiul său Alin și fosta sa soție, Elena Udrea) ca beneficiari ai unei părți din despăgubirile nelegale, procurorii anticorupție au descoperit și alte fapte ale Alinei Bica, săvârșite de astă dată în calitate de șef DIICOT, fapte ce vor fi anchetate într-un dosar separat.
Astfel, Alina Bica este suspectată că, în 2013, în calitate de șef DIICOT ar fi dat ordin dat ordin unui procuror din subordinea sa să stopeze ancheta într-un dosar în care era cercetat omul de afaceri Ioan Niculae.
Intervenția în favoarea lui Ioan Niculae s-ar fi făcut „prin intermediul vicepremierului din Guvernul României, Dragnea Nicolae Liviu”.
Tot în 2013, Alina Bica l-ar fi învățat de omul de afaceri Ovidiu Tender cum să-și formuleze apărarea într-un dosar penal cu prejudiciu de peste 43 de milioane de dolari, dosar în care tot ea l-a trimis în judecată în anul 2006.
De asemenea, Alina Bica i-ar fi ajutat în diverse dosare Bogdan Nicolae Buzăianu și Constantin Marius Stoica, oameni de afaceri.
Mecanismul despăgubirilor nelegale de la ANRP
Potrivit DNA, în 2011 Alina Bica, alături de ceilalți opt membri ai comisiei de la ANRP, ar fi avizat despăgubiri mult mai mari decât valoarea de piață a terenurilor ce nu puteau fi retrocedate în natură foștilor proprietari.
Pentru a înțelege importanța funcției trebuie să amintim că anual ANRP primește pentru despăgubiri sume limitate de bani, iar foștii proprietari se chinuie ani în șir să obțină reconstituirea dreptului de proprietate și despăgubirile aferente.
Când obosesc sau au nevoie de bani, foștii proprietari își vând drepturile pe sume derizorii. Pentru racolarea fostilor proprietari, samsarii de terenuri trimiteau, "la înaintare", în fața sediului ANPR, domni bine îmbrăcați, ce aveau rolul de a-i "vâna" pe proprietari de bunuri ce nu puteau fi restituite.
După captarea interesului proprietarului, apăreau samsarii care făceau oferte pentru cumpărarea drepturilor litigioase, sumele oferite fiind foarte mici în raport cu valoarea bunului.
Spre exemplu, în dosarul DNA "BICA", trimis acum spre judecare , pentru terenul de circa 14,6 hectare din zona Plumbuita-București ( Sectorul 2), moștenitorul fostului proprietar s-a chinuit să obțină reconstituirea din anul 2005 până în 2010 și nu a reușit. Din această cauză și-a vândut dreptul litigios lui Gheorghe Stelian contra 1,5 milioane de euro.
În nici un an, prin rețeaua Cocoș-Bica, cumpărătorul (Gheorghe Stelian) a obținut: reconstituirea dreptului de proprietate, raportul de evaluare și avizarea despăgubirii în valoare de peste 89 de milioane de euro ( în titluri de conversie la Fondul Proprietatea, valorificate pe Bursă).
Valoarea terenului a fost stabilită fraudulos de comisia din care a făcut parte Alina Bica, fiind majorată nejustificat, cu 61,7 milioane euro, față de valoarea de piață.
Rețeaua tranzacțiilor frauduloase
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, reprezentantul statului în cadrul ANPR, decide cine și câți bani primește pentru fostele proprietăți ce nu pot fi retrocedate în natură.
Concret, susțin procurorii anticorupție, la 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a aprobat raportul de evaluare, întocmit de expertul evaluator Emil Nuțiu (arestat preventiv) pentru despăgubirea solicitată de Gheorghe Stelian, zis Stelu.
Membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).
”Aceștia au fost conştienţi, însă, că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24.02.2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului”, susțin procurorii DNA.
În rechizitoriu, procurorii mai menționează că evaluatorul Nuțiu nu a fost ales aleatoriu, cum impune legea.
În plus, Alina Bica, procuror de profesie, i-ar fi lăudat profesionalismul, ceea ce i-ar fi influențat pe ceilalți membri ai comisiei. Redăm fragmentul din actele procurorilor: “inculpata Alina Bica, reprezentanta Ministerului Justiției în comisie, a făcut un elogiu profesionalismului evaluatorului, considerând că raportul de evaluare este corect întocmit, iar suma stabilită era justificată…,,
Denunțătorul Diacomatu: Intervenții pentru despăgubirea lui “Stelu” făcute prin membrii familei Cocoș contra 10.000.000 euro
Denunțătorul Sergiu Diacomatu, vicepreședinte ANRP, a developat, în declarațiile sale, modul în care a funcționat traficul de influență și mita în dosarul despăgubirilor de la ANRP.
Diaconatu susține: “Pe Gheorghe Stelian l-am cunoscut ulterior procedurii, prin intermediul lui Alin Cocoş, cu care eram în relaţii de prietenie. De asemenea, am aflat că Bica Alina făcea parte din cercul relaţional al familiei Cocoş. (…)”.
Într-una din vizitele făcute la domiciliul lui Dorin Cocoș, Diacomatu a primit de la acesta un bilet pe care scria numărul de dosar pentru care trebuia obținută despăgubirea.
Diacomatu s-a ales cu promisiunea că va fi menținut pe funcția de vicepreședinte al ANRP, de unde Crinuța Dumitrean, președintele ANRP, susținută de Ioan Oltean , lider PDL, ar fi vrut să-l îndepărteze.
Pentru informațiile date procurorilor în timpul anchetei, Diacomatu nu a fost arestat preventiv și va beneficia de reducerea pedepsei în cazul în care va fi găsit vinovat de instanța de judecată.
La rândul său, Gheorghe Stelian, zis Stelu, denunțător și principal beneficiar al sumei totale de peste 89 de milioane de euro (din care peste 61 de milioane erau nelegale) a relatat procurorilor cum a fost sprijit de Dorin Cocoș și cum au ajuns banii la familia Cocos.
Potrivit lui “Stelu”, ca să obțină despăgubirile trebuia să cedeze 25% din despăgubiri către alte trei persoane (care au colaborat cu procurorii și cercetate în dosarul disjuns), iar de la aceștia, după obținerea banilor prin tranzacționarea pe Bursă, banii au ajuns în conturile familiei Cocoș.
Cine sunt intermediarii prin care au ajuns banii la familia Cocoș
Concret, de avizarea despăgubirilor au beneficiat samsarii de terenuri,Gheorghe Stelian, zis Stelu, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici (acţionar la CS Universitatea Craiova) şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit (prin contracte de cesiune) “avantajele patrimoniale” de peste 61 de milioane de euro astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.
Această împărțire s-a făcut la solicitarea lui Alin Cocoș, potrivit declarațiilor din dosar.
După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15.03.2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25.01.2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).
În conturile familiei Cocoș ar fi ajuns 10.000.000 de euro, iar fosta șefă a DIICOT s-ar fi ales cu o cotă dintr-un teren de peste 4.400 metri pătrați pe malul lacului Snagov, susțin procurorii DNA.
