România stă sub amenințarea unei amenzi de circa 80 de milioane de euro pe an dacă va fi emisă o decizie-pilot a CEDO în privința condițiilor din închisori. Deocamdată, Guvernul Cioloș a obținut o amânare cu o promisiune care pare tot mai greu de îndeplinit.
Anul trecut, a fost aprobat un memorandum privind calendarul de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție pentru perioada 2016-2023. Valoarea totală a investițiilor a fost estimată la 838,45 milioane euro.
“Guvernul a adoptat în luna ianuarie (anul 2016 – n.r.) un memorandum prin care a solicitat CEDO să amâne puțin luarea unei decizii-pilot, pentru că aceasta ar însemna un cost foarte mare pentru statul român. România nu ar fi prima țară membră a Consiliului împotriva căreia s-ar putea pronunța o asemenea decizie-pilot. Avem precedentul Italiei, iar CEDO a obligat statul italian să plătească opt euro pe zi pentru fiecare zi de detenție pentru toate persoanele aflate în condamnare, de la data la care au intrat în condamnare și, inclusiv, retroactiv. Asta înseamnă că statul italian plătește 78 de milioane de euro pe an. Pentru România, și dacă nu vor fi opt euro pe zi, și dacă spunem patru euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, în funcție de populația aflată în detenție, în jur de 28.000 de persoane, în funcție de pedepsele pe care le au de executat, estimările noastre sunt că tot cam așa — în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit “, declara, anul trecut, ministrul Justiției, Raluca Prună, la discuțiile din Comisia de abuzuri și petiții din Camera Deputaților.
Memorandum de 855 milioane de euro
Guvernul a aprobat, în aprilie 2016, Memorandumul privind calendarul de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune. Valoarea totală estimată pentru punerea în aplicare a Calendarului de măsuri, pentru perioada 2016-2023, este de 838,45 milioane euro, investiție distribuită între Administrația Națională a Penitenciarelor – 740,23 milioane euro, Direcția Națională de Probațiune – 21,47 milioane euro și Ministerul Aface-rilor Interne – 76,73 mi-lioane euro.
Conform documentelor oficiale, Deoarece, Admi-nistrația Națională a Peni-tenciarelor ar urma să creeze un număr de 10.895 locuri noi de încarcerare și să modernizeze alte 1.651 locuri, până în anul 2023. Acest lucru implică și un număr suplimentar de 5.847 de angajați.
Ministerul Afacerilor de Interne, prin Inspectoratul General al Poliției Române, ar urma să creeze un număr de 1.769 locuri noi de încarcerare, prin construirea, modernizarea, consolidarea și extinderea centrelor de reținere și arestare preventivă și să renoveze un număr de 283 locuri de cazare prin lucrări de reparații curente, până în anul 2020.
Procese pierdute pe bandă rulantă
Numărul proceselor câș-tigate la CEDO de către deținuții din România se ridică la circa 4.000 pe an. În 2015 au fost plătite despăgubiri de 600.000 de euro, iar în 2016 peste un milion de euro. O hotărâre-pilot a CEDO este iminentă din cauza numărului mare de procese pierdute și ar însemna o amendă cu mult mai mare pentru statul român până în momentul în care situația ar fi remediată.
Moștenire de la Guvernul Ponta
Legea 254 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de liber-tate, care stipula ce condiţii trebuie respectate în puşcării a fost promulgată în 2013 și ar fi fost primul pas pentru rezolvarea pro-blemei. Doar că Guvernul Ponta a tot tărăgănat normele de aplicare, până când s-a încheiat mandatul acelui Executiv, astfel încât legea nu s-a putut aplica. Trei ani mai târziu, în martie 2016 a fost dată hotărârea prin care au fost aprobate normele de aplicare ale Legii 254. Acum există o lege aplicabilă, doar trebuie să existe o voință politică pentru punerea în aplicare.
Fostul ministru al Justi-ției, Raluca Prună a avut și o altă inițiativă, cea privind reducerea pedepselor ccu 10% în cazul unor anumite infracțiuni.
“Noi suntem înainte de decizia-pilot şi trebuie să recunoaştem că avem condiţii precare în penitenciare şi am creat acest cadru, un tip de recurs care nu e bănesc, dar poate fi evaluat în bani, în fond, la fiecare 30 de zile primeşti trei zile câştig. E un tip de compensare pe care o persoană deţinută în condiţii precare o poate primi. Societatea trebuie să înţeleagă că toţi cei care trec printr-un penitenciar şi îşi execută o pedeapsă sunt persoane care au greşit, dar scopul fundamental al pedepsei este îndreptarea şi reîntoarcerea în societate”, explica Raluca Prună în urmă cu trei luni.
113 deținuți morți în 2015
„România Liberă“ a dezvăluit că, în 2015, au murit 113 deținuți, din care 50 în sistemul spitalelor penitenciar. Anual, în cele cinci spitale penitenciar din România sunt trataţi între 1.050 și 1.200 de deținuți cu diverse tipuri de afecțiuni. Cei mai mulţi se află la Jilava (între 600 și 700 de persoane), la Poarta Albă sunt trataţi circa 200 de încarceraţi, la Rahova între 80 și 100 într-un an, la Mioveni circa 50, la Tg. Ocna (unde se tratează exclusiv TBC) în jur de 50, iar la Dej alți 80.
Gîrbovan, UNJR: „Avizul CSM este obligatoriu“
Judecătoarea Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, a fost categorică în privința transparenței și dezbaterii, într-o declarație pentru RL: „Orice proiect de ordonanță de urgență are nevoie de avizul consultativ al CSM, este cerut de lege acest aviz.”. Gîrbovan a mai spus că Guvernul a trimis azi proiectul de OUG referitor la grațiere către CSM. „Dați-mi voie să citesc proiectul și apoi voi exprima o opinie. Mai mult, CSM va da avizul legal care va fi argumentat”, a adăugat șefa UNJR. Aceasta nu a comentat prevederile proiectului care grațiază o jumătate din pedepsele pentru orice infracțiune în cazul celor trecuți de 60 de ani, dar a lăsat să se înțeleagă că acesta e un punct slab al proiectului. „O grațiere colectivă poate fi discutată, în funcție de contextul din închisori, dar nu pentru cazuri particulare”, a încheiat Gîrbovan.
Revolte în penitenciare
Mii de deținuți au protestat în camerele de detenție anul trecut în iulie față de condițiile inumane de încarcerare. Revolte au avut loc în peniteciarele Iași, Botoșani, Poarta Albă, Oradea, Miercurea Ciuc, Giurgiu, Vaslui, Brăila, Rahova, Bistrița și Tulcea. Deținuții au refuzat hrana, unii s-au urcat pe acoperișul închisorii, iar alții —și-au dat foc la haine.
